15 Martie 2026 — În contextul discuțiilor privind elaborarea conceptului de reformă a administrației publice locale, consider util să formulez câteva propuneri și reflecții care ar putea servi drept contribuție la acest proces. Reforma trebuie să fie una bine gândită, fundamentată pe realitățile din teritoriu și orientată în primul rând spre interesul cetățenilor.

Mai jos prezint câteva principii și idei care, în opinia mea, ar trebui luate în considerare în procesul de elaborare a conceptului reformei.

1. Reforma administrației publice locale trebuie să servească cetățeanul, nu doar statisticile administrative
Orice reformă administrativă trebuie evaluată în primul rând prin impactul asupra cetățenilor. Reducerea numărului de unități administrative sau reorganizarea instituțiilor nu poate fi un scop în sine. Dacă cetățenii ajung să parcurgă distanțe mai mari pentru servicii, să aștepte mai mult sau să se confrunte cu o birocrație sporită, atunci reforma nu își atinge scopul.

În acest sens, trebuie acordată o atenție deosebită faptului că aproximativ 87–88% dintre primării au sub 3000 de locuitori, inclusiv unele orașe. Această realitate impune o revizuire a pragului populațional stabilit prin Legea nr. 225, articolul 5, deoarece plafonul actual ar conduce, în practică, la reorganizarea a circa 88% dintre primării.

2. Proximitatea serviciilor publice este esențială
Autoritățile locale reprezintă nivelul de administrație cel mai apropiat de cetățean. Primăria este instituția la care oamenii se adresează pentru problemele cotidiene: documente, servicii sociale, infrastructură locală sau situații de urgență.

Cu cât administrația este mai aproape de comunitate, cu atât răspunsul la problemele cetățenilor este mai rapid și mai eficient. Majorarea distanței dintre cetățean și administrație riscă să îndepărteze serviciile publice. În acest sens, este esențială păstrarea la nivel local a unor servicii precum evidența funciară, gestionarea patrimoniului public, gospodăria comunală, amenajarea teritoriului și administrarea taxelor și impozitelor locale.

3. Autonomia locală este un principiu fundamental al democrației europene
În statele Uniunii Europene, autonomia locală este considerată o componentă esențială a democrației. Comunitățile trebuie să aibă dreptul de a decide asupra problemelor care le afectează direct, iar autoritățile locale trebuie să dispună de competențe reale și de capacitatea de a lua decizii în interesul comunității.

În același timp, cetățenii trebuie să aibă posibilitatea de a decide asupra schimbării limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale, conform prevederilor Cartei Europene a Autonomiei Locale și legislației naționale.

4. Descentralizarea financiară este esențială
Fără descentralizare financiară, reforma nu poate avea succes. Transferul competențelor către autoritățile locale trebuie să fie însoțit de transferul resurselor financiare necesare pentru exercitarea acestora.

În acest sens, ar trebui analizată posibilitatea redistribuirii unor cote din TVA, din impozitul pe venit la locul de trai și din impozitul pe activitatea de întreprinzător, precum și alocarea a 75% din impozitul persoanelor juridice către orașele – centre raionale. Aceasta presupune modificări corespunzătoare ale Codului fiscal și ale Legii nr. 397 privind finanțele publice locale.

Dacă primăriile primesc mai multe responsabilități fără resurse suficiente, rezultatul va fi blocajul administrativ și imposibilitatea prestării unor servicii publice de calitate.

5. Reforma trebuie să reducă, nu să crească birocrația
Una dintre principalele așteptări ale cetățenilor este simplificarea procedurilor administrative. Reforma ar trebui să reducă numărul de documente solicitate, timpul de procesare și complexitatea procedurilor.

Dacă reorganizarea administrativă va genera mai multe etape birocratice, efectul va fi nemulțumirea cetățenilor și scăderea eficienței administrative. În acest sens, este necesară revizuirea listei actelor eliberate de autoritățile publice locale, multe dintre ele fiind solicitate de alte instituții publice sau private.

6. Mediul rural are nevoie de administrații locale puternice
Satele și comunele se confruntă deja cu probleme serioase: depopulare, lipsa investițiilor și migrația tinerilor. În acest context, slăbirea administrațiilor locale poate accentua aceste dificultăți.

Primăriile sunt adesea singurele instituții capabile să inițieze proiecte de dezvoltare și să mențină funcționarea serviciilor publice în mediul rural.

7. Agricultura depinde de infrastructura și sprijinul local
Agricultura este strâns legată de infrastructura locală: drumuri agricole, sisteme de irigație, acces la piețe și servicii locale. Autoritățile locale au un rol important în sprijinirea agricultorilor și în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru activitatea agricolă.

O reformă care nu ține cont de aceste aspecte riscă să afecteze negativ dezvoltarea agriculturii.

8. Dezvoltarea locală pornește din comunitate
Proiectele de dezvoltare sunt cele mai eficiente atunci când sunt identificate și implementate la nivel local. Autoritățile locale cunosc cel mai bine necesitățile comunității și pot prioritiza investițiile în funcție de nevoile reale ale locuitorilor.

În acest sens, ar trebui analizată instituirea unui mecanism de garantare a proiectelor pentru fiecare localitate din cadrul unei unități administrativ-teritoriale amalgamate, pentru a evita concentrarea investițiilor doar în localitatea cu populația cea mai mare.

9. Reforma trebuie să reducă disparitățile dintre regiuni
Un obiectiv important al reformei trebuie să fie reducerea diferențelor de dezvoltare dintre regiuni și dintre mediul urban și cel rural. Politicile publice trebuie să asigure acces echitabil la infrastructură, servicii și oportunități economice.

În acest context, poate fi analizată regionalizarea unor servicii precum aprovizionarea cu apă, sanitația și gestionarea deșeurilor.

10. Participarea cetățenilor la luarea deciziilor trebuie consolidată
Administrația locală este nivelul la care cetățenii pot participa cel mai ușor la procesul decizional. Consultările publice, ședințele consiliilor locale și dialogul direct cu primăria contribuie la consolidarea democrației locale.

În cazul unităților administrativ-teritoriale amalgamate, ar putea fi analizată posibilitatea garantării prin lege a reprezentării fiecărei localități în consiliul local.

11. Digitalizarea trebuie să fie un pilon al reformei
Serviciile publice moderne trebuie să fie accesibile online, iar instituțiile publice trebuie să fie interconectate cu registrele de stat. Digitalizarea poate reduce costurile administrative, timpul de procesare și necesitatea deplasărilor pentru cetățeni.

În prezent, serviciile APL nu sunt suficient digitalizate, iar acest lucru nu poate fi realizat fără modificarea legislației privind accesul autorităților locale la registrele de stat și fără asigurarea interconectivității sistemelor informaționale.

12. Reforma trebuie însoțită de un cadru legislativ clar și stabil
O reformă administrativă fără modificări legislative coerente poate genera confuzie și blocaje instituționale. Legislația trebuie să stabilească clar competențele, responsabilitățile și mecanismele de finanțare ale autorităților publice locale.

13. Autoritățile locale trebuie implicate în proiectarea reformei
Primarii și consiliile locale sunt cei care gestionează direct problemele comunităților. Experiența lor practică este esențială pentru elaborarea unor soluții eficiente și aplicabile.

Autoritățile publice locale trebuie implicate încă din faza inițială a procesului, nu doar informate ulterior.

14. Reforma trebuie implementată gradual și în baza unui consens larg
Schimbările majore trebuie realizate în etape, pentru a permite instituțiilor să se adapteze. Implementarea rapidă și radicală poate genera confuzie administrativă și dificultăți în funcționarea serviciilor publice.

15. Reforma trebuie să creeze oportunități de dezvoltare economică locală
Autoritățile locale trebuie să dispună de instrumente pentru a sprijini investițiile, pentru a dezvolta infrastructura și pentru a stimula activitatea economică.

În acest sens, ar putea fi analizată crearea unui fond național de cofinanțare și prefinanțare pentru proiecte de dezvoltare, cu o alocare de aproximativ 1–2% din PIB.

16. Comunitățile locale trebuie să își păstreze identitatea
Localitățile nu sunt doar unități administrative, ci comunități cu tradiții, cultură și relații sociale. Reformele trebuie să țină cont de aceste elemente și să evite destructurarea comunităților.

17. Reforma trebuie să crească eficiența administrativă
Un sistem administrativ modern trebuie să fie eficient, transparent și orientat spre rezultate. În acest sens, ar putea fi necesare modificări ale cadrului legal privind funcția publică pentru a crește atractivitatea acesteia și pentru a reduce pierderea specialiștilor către sectorul privat.

18. Gestionarea patrimoniului public local trebuie să rămână responsabilitatea comunităților
Terenurile, clădirile și alte bunuri publice trebuie administrate în interesul direct al comunității. Autoritățile locale sunt cele mai potrivite pentru a decide modul de utilizare a acestora.

În acest context, proiectele de evidență și inventariere a patrimoniului public ar trebui accelerate înainte de implementarea reformei.

19. Reforma trebuie să consolideze încrederea cetățenilor
O reformă bine realizată poate crește încrederea cetățenilor în instituțiile statului. În schimb, o reformă percepută ca fiind impusă sau ineficientă poate genera neîncredere și nemulțumire.

Schimbarea limitelor teritoriale trebuie să se realizeze cu participarea directă a cetățenilor.

20. O reformă durabilă trebuie construită prin consens
Schimbările majore în administrația publică trebuie realizate prin dialog și cooperare între autoritățile centrale, autoritățile locale și societatea civilă. Consensul social și instituțional este esențial pentru succesul reformei.

21. Reforma nivelului intermediar și rolul regional
Nivelul administrativ intermediar trebuie, de asemenea, reformat, în concordanță cu cerințele privind dimensiunea populației și structura regiunilor utilizate în Uniunea Europeană. În acest mod pot fi create regiuni mai puternice și mai capabile să gestioneze programe de dezvoltare.

22. Orașele trebuie să devină poli de creștere economică
Orașele pot deveni centre de dezvoltare economică și de furnizare a serviciilor pentru zonele din jur. În acest sens, mecanismul de municipalizare ar trebui analizat ca parte a conceptului de reformă, pentru a reduce discrepanțele majore existente între Chișinău și celelalte regiuni ale țării.

23. Stimulente reale și constante pentru APL
Pentru ca reforma să fie acceptată și implementată eficient, autoritățile publice locale trebuie să beneficieze de stimulente reale și previzibile.

Se poate analiza majorarea cel puțin de două ori a stimulentelor financiare acordate inițial pentru infrastructură și dezvoltare, precum și garantarea acestora pentru o perioadă de minimum cinci ani, după modelul statelor europene care au realizat reforme administrative similare. De asemenea, ar putea fi creat un Fond Național pentru garantarea implementării fondurilor externe și facilitarea accesului la împrumuturi avantajoase pentru autoritățile locale.