16 Septembrie 2026 — La cea de-a 15-a reuniune anuală a Conferinței autorităților regionale și locale pentru Parteneriatul Estic (CORLEAP), desfășurată la Chișinău, Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și copreședinte al reuniunii, a adresat participanților un mesaj de bun venit și a accentuat rolul CALM în instituționalizarea dialogului dintre administrația locală și cea centrală.

Faptul că ne întâlnim aici, în Republica Moldova, într-un moment atât de important al parcursului nostru european, are pentru noi o semnificație aparte, iar prezența dumneavoastră este cea mai bună dovadă că dialogul dintre autoritățile locale din Uniunea Europeană și cele din țările Parteneriatului Estic este viu, este necesar și produce rezultate.

Agenda de astăzi este una densă și de o actualitate incontestabilă. Vom vorbi despre combaterea manipulării informaționale străine și despre rolul autorităților locale în consolidarea rezilienței mass-mediei comunitare — un subiect care nu mai este, de multă vreme, doar o chestiune de securitate națională, ci una de guvernanță de zi cu zi, pentru fiecare primar și fiecare consiliu local. Vom discuta, de asemenea, despre modul în care elaborarea politicilor bazate pe date și pe experiența concretă a orașelor și regiunilor din Uniunea Europeană poate fi pusă în slujba administrațiilor noastre — iar aici avem astăzi și un moment aparte, asupra căruia aș vrea să mă opresc câteva clipe.

Este vorba despre lansarea, astăzi, a proiectului-pilot „Academia Parteneriatului Estic pentru administrația publică la nivel local și regional” (EPAPA), iar pentru mine acest moment are și o dimensiune cu totul personală. Înainte de a deveni primar al orașului Edineț, am fost profesor și director de școală, iar acei ani mi-au arătat, mai limpede decât orice altă experiență, cât de mult contează formarea oamenilor și investiția susținută în capacitatea lor de a-și face bine meseria. De aceea mă bucur în mod special, astăzi, atât în calitate de primar și copreședinte al CORLEAP, cât și de fost dascăl, să fiu alături de dumneavoastră la lansarea acestei Academii. Ea reprezintă punerea în practică a unei decizii pe termen lung a CORLEAP și, mai ales, un răspuns la nevoi reale și presante ale funcționarilor din administrațiile publice locale și regionale — atât din Republica Moldova, cât și din celelalte țări ale Parteneriatului Estic, care au nevoie de instrumente moderne, de schimb de experiență și de formare continuă pentru a putea face față unor sarcini din ce în ce mai complexe. Sper, din toată inima, ca acest proiect-pilot să fie doar începutul unei Academii de anvergură, care să ajungă, cu timpul, la cât mai mulți funcționari și aleși locali din întreaga noastră regiune.

Dincolo însă de subiectele punctuale ale acestei ședințe, aș vrea să mă opresc, în deschidere, asupra unui aspect pe care îl consider fundamental și care traversează, de fapt, întreaga noastră agendă: importanța deosebită și rolul asociațiilor reprezentative ale autorităților locale din țările noastre, în calitate de partener egal de dialog, atât cu autoritățile centrale, cât și cu instituțiile europene.

Vorbim, an de an, despre necesitatea perfecționării și dezvoltării sistemului de administrație publică locală, dar la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, avem nevoie de perfecționarea administrației centrale — în special în ceea ce privește capacitatea acesteia de a dialoga instituțional cu nivelul local. De aceea insist asupra unui punct pe care îl consider esențial: instituționalizarea unui dialog permanent între autoritățile locale și cele centrale, construit de-a lungul timpului tocmai prin intermediul asociațiilor reprezentative, este singura cale prin care politicile statului — toate reformele și toate procesele de dezvoltare, fie ele naționale sau locale — pot fi adaptate la specificul teritorial, la capacitatea reală și la situația concretă din teren. Numai așa aceste politici pot fi cu adevărat implementate și pot aduce beneficii palpabile oamenilor; numai așa ele ajung la fiecare cetățean și sunt simțite de acesta ca fiind ale sale.

Pentru Republica Moldova, acest aspect capătă o importanță extraordinară în contextul integrării noastre europene. Este un fapt recunoscut că peste 70% din acquis-ul comunitar urmează a fi implementat la nivel local, iar Republica Moldova își ajustează astăzi, într-un ritm accelerat, întregul cadru normativ și toate politicile sale la acest acquis. În acest proces, rolul administrației publice locale — și, în mod special, rolul asociațiilor reprezentative ale acesteia — este unul extraordinar de important. Implicarea instituțională a autorităților locale, prin intermediul propriilor asociații, în relația națională dintre guvern și teritoriu, este fundamentală, pentru că anume prin aceste asociații se realizează dialogul, se coordonează și se rafinează politicile la nivel local, inclusiv cadrul legal. Iar necesitatea de a implica administrația locală în procesul de integrare europeană a crescut, în ultimii ani, într-o proporție practic geometrică. De aceea considerăm că acest proces trebuie continuat și perfecționat.

În acest sens, pot vorbi despre o experiență destul de pozitivă a Republicii Moldova, acumulată pe parcursul ultimilor 10-15 ani. În țara noastră se conturează deja o anumită cultură a dialogului, bazată pe înțelegerea, din partea clasei politice și guvernamentale, a rolului, a esenței și a importanței acestei relații speciale dintre administrația locală și cea centrală — relație mediată, repet, prin intermediul asociației reprezentative a autorităților locale, Congresul Autorităților Locale din Moldova. Nu pot să nu menționez, în acest context, rolul cu totul excepțional pe care l-a avut și îl are doamna Tatiana Badan, Președinta CALM, atât în consolidarea organizației noastre de-a lungul anilor, cât și în echilibrul instituțional matur pe care a știut să îl mențină, cu multă înțelepciune, în calitate de Președintă — între diversitatea de opinii, de interese și de sensibilități politice din interiorul CALM, pe de o parte, și fermitatea și unitatea necesare unui dialog eficient cu autoritățile centrale, pe de altă parte. Experiența noastră demonstrează că practic toate schimbările pozitive din domeniul descentralizării, al consolidării autonomiei locale administrative, financiare și patrimoniale, care au avut loc în Republica Moldova în ultimul deceniu, se datorează, pe de o parte, acestui dialog instituționalizat dintre CALM și Guvern și, pe de altă parte, înțelegerii din partea clasei politice și guvernamentale cu privire la necesitatea implicării tot mai largi a CALM și a autorităților locale în toate procesele decizionale ale țării. De aceea suntem gata să împărtășim această experiență cu colegii noștri din regiune — o experiență care nu a fost și nu este deloc ușoară, care a trecut și trece uneori prin perioade complicate, dar care ne face să credem că Republica Moldova se află pe calea cea bună și că putem servi drept un reper util pentru mai mulți dintre partenerii noștri din Parteneriatul Estic.

Un aspect important, în același context, îl reprezintă reforma administrației publice din Republica Moldova, aflată în plină desfășurare — și nu doar la nivel local, ci și la nivel central. Nu pot să nu subliniez, încă o dată, cât de important este să existe un canal de comunicare permanent și oportun între administrația locală și cea centrală, și cât de necesar este ca, la fiecare etapă, să existe o consultare prealabilă asupra tuturor planurilor, politicilor și acțiunilor care urmează a fi implementate la nivel local. Reformele administrativ-teritoriale sunt, prin natura lor, extrem de complicate și sensibile din punct de vedere social, financiar, economic și politic. Republica Moldova intră acum într-o perioadă îndelungată de turbulență electorală, cu alegeri locale, prezidențiale și parlamentare succesive, ceea ce face cu atât mai important ca reforma aflată în desfășurare să fie una de succes — să nu genereze tensiuni sociale, să nu genereze dezamăgirea oamenilor și să își atingă efectiv obiectivele. În caz contrar, riscăm enorm să pierdem din realizările și din avantajele dobândite în ultimii ani, care au făcut ca Republica Moldova să fie privită cu optimism — atât de partenerii noștri externi, cât și de propria populație.