15 Martie 2026 — În contextul dezbaterilor actuale privind reforma administrației publice locale, este esențial ca acest proces să fie analizat cu responsabilitate și în baza unor evaluări obiective ale impactului asupra comunităților locale. O reformă autentică trebuie să consolideze autonomia locală, să îmbunătățească serviciile pentru cetățeni și să creeze instituții locale mai eficiente. În lipsa unei abordări coerente și fundamentate, există riscul ca reforma să genereze efecte contrare celor declarate.

Problemele principale ale abordării actuale
Una dintre cele mai importante întrebări este dacă se discută cu adevărat despre o reformă a administrației publice locale sau doar despre o simplă comasare administrativ-teritorială. În prezent lipsesc analizele de impact credibile care să demonstreze beneficiile unei astfel de schimbări. În aceste condiții există riscul ca reforma să se reducă doar la diminuarea numărului de primării, ceea ce ar putea afecta reprezentarea democratică la nivel local și autonomia comunităților. Experiențele unor state precum Georgia sau Albania arată că abordările radicale de reorganizare administrativă pot conduce, în timp, la centralizare excesivă și la slăbirea administrației locale.

O altă problemă majoră ține de relația dintre administrația locală și cea centrală. Reforma este discutată fragmentar, fără o reformă paralelă a administrației publice centrale. În aceste condiții, chiar dacă vor apărea noi structuri administrative locale, ele riscă să rămână la fel de dependente de un centru politizat și neschimbat.

De asemenea, simpla comasare geografică a unităților administrativ-teritoriale nu creează automat administrații locale mai puternice. Fără instrumente economice, fără mecanisme financiare și fără garanții juridice clare, entitățile administrative mai mari pot avea aceleași limitări ca și cele existente în prezent.

Un alt argument frecvent invocat în sprijinul reformei este accesul mai facil la fonduri europene. În realitate însă, ideea că amalgamarea primăriilor ar genera automat o creștere a finanțărilor europene este discutabilă. Comasarea nu garantează acces la finanțare, iar multe primării nu dispun de experți, instrumente sau mecanisme de prefinanțare și cofinanțare necesare pentru implementarea proiectelor. În plus, conform standardelor europene, gestionarea programelor majore de finanțare se realizează la nivel regional, în cadrul sistemului NUTS 2. În lipsa unor mecanisme naționale solide de suport, există riscul ca responsabilitățile să fie transferate către autoritățile locale fără resursele necesare.

În același timp, trebuie analizat cu atenție impactul reformei asupra accesului cetățenilor la servicii publice. Există riscul real ca oamenii să fie nevoiți să parcurgă distanțe mai mari pentru servicii administrative, așa cum s-a întâmplat în unele experiențe anterioare. În multe localități lipsesc centrele moderne de prestare a serviciilor, infrastructura rutieră este insuficient dezvoltată, iar nivelul de digitalizare rămâne scăzut. În aceste condiții apare o întrebare esențială: vor fi serviciile pregătite înainte de implementarea reformei sau cetățenii vor suporta costurile și dificultățile perioadei de tranziție?

La toate acestea se adaugă lipsa unor garanții juridice și financiare clare. Nu există certitudinea că localitățile care își vor pierde primăriile nu vor fi dezavantajate în procesul de alocare a fondurilor sau al investițiilor. De asemenea, nu sunt stabilite mecanisme clare care să asigure participarea comunităților mici la procesul decizional în noile structuri administrative. În lipsa unor astfel de garanții, promisiunile actuale pot deveni vulnerabile în fața schimbărilor politice viitoare.

Impactul și riscurile unei reforme nepregătite
Dacă aceste probleme nu sunt analizate și abordate corespunzător, reforma poate genera consecințe serioase. Un prim risc este cel al „deșertificării administrative”, prin pierderea instituțiilor locale care reprezintă adesea nucleul vieții comunitare în sate. Dispariția primăriilor poate accelera depopularea mediului rural și slăbirea comunităților locale.

În același timp, există riscul diminuării democrației locale, deoarece deciziile administrative se vor îndepărta de cetățeni și vor deveni mai dependente de agenda politică centrală. Lipsa transparenței și presiunile asupra aleșilor locali pot genera tensiuni sociale și politice, iar percepția unei reforme impuse poate afecta încrederea cetățenilor în instituțiile statului. În astfel de condiții, primăriile fragile instituțional pot deveni vulnerabile la influențe politice prin mecanisme de alocare discreționară a resurselor bugetare.

Direcțiile unei reforme sustenabile
În opinia Congresului Autorităților Locale din Moldova și a mediului academic, reforma administrației publice locale trebuie să se bazeze pe câteva principii fundamentale.

În primul rând, reforma trebuie realizată etapizat și într-o ordine logică. Consolidarea descentralizării financiare și dezvoltarea serviciilor publice locale ar trebui să preceadă reorganizarea teritorială.

În al doilea rând, accentul ar trebui pus pe reforma nivelului administrativ intermediar și pe consolidarea regiunilor de dezvoltare, capabile să gestioneze proiecte majore de infrastructură și programe de investiții.

În al treilea rând, procesul de amalgamare trebuie să rămână voluntar și să fie susținut prin stimulente financiare reale, nu prin constrângeri sau limitări ale accesului la fonduri.

Un alt principiu esențial este respectarea voinței comunităților locale. Orice decizie privind comasarea unei primării ar trebui să fie validată prin mecanisme de democrație directă, inclusiv prin referendum local.

În același timp, trebuie încurajată cooperarea intercomunitară, inclusiv prin modele de asociere pentru prestarea în comun a serviciilor publice, care să permită eficiență administrativă fără a distruge identitatea și autonomia satelor.

Nu în ultimul rând, este necesară o descentralizare financiară reală, care să consolideze baza fiscală a autorităților locale și să reducă dependența acestora de deciziile discreționare ale administrației centrale.

Concluzie
O reformă a administrației publice locale care ignoră vocea comunităților și evită mecanismele de consultare directă riscă să fie lipsită de legitimitate și să producă efecte negative pe termen lung.

Pentru ca reforma să fie durabilă și eficientă, ea trebuie să fie construită pe dialog, consens și respectarea principiilor autonomiei locale. Doar astfel poate fi consolidată administrația publică locală și poate fi asigurată dezvoltarea echilibrată a comunităților din întreaga țară.

Viorel Furdui
Director executiv
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM)