Nume
Parola
Vizualizări: 1714
Proiectul noului sistem de salarizare este necesar urgent de a fi corelat cu principiile constituționale ale autonomiei locale: propunerile CALM expediate Parlamentului Republicii Moldova!
23 Noiembrie 2018 — Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a examinat proiectul de Lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în continuare Proiect, prin prisma respectării principiilor constituționale de organizare și funcționare a administrației publice locale (APL) și a expediat Opinia sa Comisiei Parlamentare Protecție Socială, Sănătate și Familie cu propuneri concrete de îmbunătățire a acestuia.
CALM consideră că, în principiu, noul proiect de lege privind sistemul unitar de salarizare, conține elemente novatorii și pozitive în vederea elaborării unui sistem de salarizare în sectorul bugetar mai modern, motivant și obiectiv. În rezultatul acestui sistem, o parte din personalul APL își va păstra pozițiile anterioare sau chiar le va consolida într-o anumită măsură (persoanele cu funcții de demnitate publică), o altă parte va simți o îmbunătățire (personalul tehnic și cele mai prost plătite de până acum categorii), iar în privința beneficiilor pentru cea mai mare parte dintre funcționarii publici locali, situația nu este clară și depinde de varianta finală a Legii, inclusiv de luarea în considerație a propunerilor înaintate în procesul actual de avizare de către CALM, sindicate și altor actori. Totodată, datorită neglijării propunerilor CALM la etapa elaborării conceptului noului sistem de salarizare, lipsei unui dialog instituționalizat prealabil între autori și CALM, precum și neimplicării totale a reprezentanților APL/CALM în procesul/grupul de lucru privind elaborarea noii Legi se constată mai multe lacune și probleme fundamentale de ordin conceptual, care daca nu vor fi soluționate, pot diminua extrem de mult efectele pozitive ale Legii, conduce la apariția unor contradicții cu normele constituționale, precum şi la apariția unor conflicte interne, dar și la creșterea nemulțumirilor din partea unor categorii de funcționari.
În acest, context CALM reiterează importanța luării în considerație a aspectelor/lacunelor conceptuale invocate anterior la studierea Conceptului privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, aspecte care rămân valabile și în cazul Proiectului dat de Lege.

Printre cele mai urgente și importante lacune/probleme actuale de ordin conceptual care urmează fi remediate la etapa dată pot fi menționate:

1) Lipsa corelării cu cadrul legal fundamental din domeniul APL, de politici, principiile și normele constituționale și internaționale ale autonomiei locale și descentralizării, recomandările din partea partenerilor de dezvoltare și angajamentele RM asumate față de parteneri prin diferite acorduri/foi de parcurs. Prezentul proiect de Lege, în raport cu APL, este excesiv de centralizat și limitează în totalitate inițiativa locală, dreptul și posibilitățile APL de a avea politici proprii de personal și remunerație, în conformitate cu specificul teritorial și capacitatea financiară a comunităților locale respective. În fond, proiectul creează o confuzie inadmisibilă și contrară cadrului legal în vigoare, între administrația centrală și locală, fără a ține cont de particularitățile organizării, funcționării și finanțării APL, precum și de gradul de liberate/autonomie de care trebuie să beneficieze autoritățile locale, inclusiv în domeniul stabilirii sistemelor de remunerație. De exemplu, stabilirea limitelor maximale ale salariilor pentru demnitarii/funcționarii din APL și limitarea sporurilor lor la 20% nu este întemeiată și contrară principiilor constituționale ale autonomiei locale. APL, spre deosebire de cele centrale, beneficiază de autonomie organizațională, bugetară și financiară specială. Bugetele locale fiind SEPARATE de cel central, iar APL dispunând de venituri PROPRII, pe care le pot folosi, inclusiv pentru politici proprii de cadre și atragere a specialiștilor. De aceea, Legea in cauză NU poate stabili decât limitele minimale ale remunerației în cadrul APL, cele suplimentare fiind de competența exclusivă a APL deliberative și în conformitate cu resursele financiare proprii disponibile.

2) Proiectul dat de Lege neglijează un principiu fundamental al dreptului, recunoscut și prin mai multe decizii ale Curții Constituționale – interzicerea de a anula/limita drepturile și avantajele dobândite anterior. Se are în vedere şi neadmiterea aplicării retroactive a prevederilor noi în raport cu persoanele care deja au dobândit aceste drept. În pofida acestor principii fundamentale ale dreptului, în proiect, funcționarii publici și persoanele cu funcții de demnitate publică de la nivel local sunt lipsite de o serie de drepturi dobândite anterior precum: dreptul la premiul anual în mărime de până la 3 salarii de funcție, dreptul la premiu în mărime de 10%, etc.
3) Proiectul dat de Lege stabilește o discriminare neîntemeiată și contrară principiilor de organizare și funcționare a APL între persoanele cu funcții de demnitate publică și funcționarii publici din cadrul administrației centrale și celei locale. De asemenea, stabileşte discriminare și între diferite nivele de administrații publice locale. De exemplu: primarii/viceprimarii orașelor de reședință a raioanelor sunt discriminați vizibil în raport cu conducătorii autorităților publice locale de nivelul II (raional). Cea ce nu este admisibil, din punct de vedere a complexității funcției, volumului de muncă și efectului nemijlocit asupra cetățenilor. Primarii orașelor de reședință urmează a fi tratați cel puțin la același nivel ca și conducătorii APL de nivelul II. De asemenea, aceleași categorii de funcționari publici care îndeplinesc sarcini similare la nivel central, raional sau local sunt tratați cu o diferențiere mare și total inexplicabilă. Aceiași discriminare există în privința secretarilor preturilor, auditorilor interni etc.

4) Proiectul dat de Lege, în mare parte, NU îmbunătățește esențial situația funcționarilor publici cu experiență din cadrul APL. O îmbunătățire mai mult sau mai puțin simțită o vor avea personalul tehnic și/sau categoriile de bugetari cu venituri extrem de joase.Totodată, conform unor calcule cumulative a salariului de bază și sporurilor posibile, funcționarii publici cu experiență din APL vor avea de pierdut, anume din cauza stabilirii unor limite exagerate și anulării mai multor tipuri de premii/stimulente dobândite în perioada anterioară de către APL. Astfel, există riscul unui exod de specialiști calificați, puținii dintre cei care au mai rămas.
5) Modul de diferențiere a mărimii salariilor pentru funcționarilor publici din unități administrativ-teritoriale este unul confuz, nejustificat și contradictoriu. Astfel, nu se ține cont de criteriul populației și a numărului de unități administrative administrate. În rezultat, avem situații discriminatorii și lipsite de logică, când secretarul unei preturi care are în subordine câteva secții și administrează o populație de circa 200000 oameni este discriminat în raport cu secretarii APL 2 din toată republica, dar și în raport cu șefii de secție care sunt în subordinea sa.

Aceiași situație este şi în cazul funcționarilor care activează în cadrul comunelor/orașelor în care intră mai multe localități (respectiv care administrează un teritoriu mai mare și mai multe instituții publice). Prin urmare, la stabilirea treptelor și coeficienților de salarizare în privința funcționarilor din cadrul APL, este necesar de aplicat criteriul numărului populației și numărului localităților din componența unității administrativ-teritoriale respective.
6) Proiectul ţine cont într-o măsură foarte mică de un element important cum ar fi vechimea în muncă, element crucial pentru a păstra memoria instituțională, schimbul firesc de experiență şi generații, care duce la consolidarea entităților şi serviciilor publice. Respectiv, conform unor calcule, diferența de salariu a unui începător şi a unei persoane cu experiență de peste 20 de ani este de doar 500 lei. Plus la acesta, în Proiectul nu este menționat faptul că conform sistemului de cotizare stagiul s-a mărit până la 35 de ani, fapt ce trebuie reflectat.

7) Proiectul păstrează elementul de discriminare în salarizare dintre nivelul central şi nivelul local, dar chiar şi între diferite nivele locale.De exemplu, cum poate fi explicată diferența de salariu a unui primar si unui vicepreședinte de raion? Considerăm că, în general, stereotipul de a face diferențiere între nivelul central şi cel local este absolut incorect. Este vorba de 2 elemente egale ale sistemului administrației publice, fiind dificil să spui care din ele e mai important în privința asigurării interesului public şi al cetățeanului. Respectiv, trebuie să fie o corelare deplină cu nivelul central (membrii Guvernului, secretarii de stat şi funcționarii publici la nivel central). Chiar dimpotrivă, având în vedere centralizarea excesivă a forței de muncă în capitală, inclusiv din cauza centralizării serviciilor publice, iar în rezultat a depopulării celorlalte localități, salarizarea la nivel local, pentru a compensa alte dezavantaje, ar putea să fie mai mare chiar ca la nivel central. Ar putea fi utilizat doar conceptul de categorie sau complexitate a unității administrativ teritoriale, conceptul de ierarhizare a localităților este deja prevăzut în Anexa nr. 11 din Legea privind organizarea administrativ – teritorială a Republicii Moldova din 27 decembrie 2001.

Acestea, dar și alte propuneri concrete ale CALM le găsiți în materialul anexat mai jos.

Ținând cont de cele menționate, CALM consideră că proiectul dat de Lege urmează a fi perfecționat și corelat cu cadrul legal din domeniul APL, în conformitate cu propunerile înaintate. CALM își exprimă disponibilitatea de a participa la discuții suplimentare privind propunerile respective, inclusiv identificarea unor soluții de compromis.

Serviciul de Comunicare al CALM

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă