Nume
Parola
Vizualizări: 583
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui: „O reformă teritorială nepregătită, netransparentă și grăbită ar putea avea efecte extrem de periculoase: stoparea oricărei dezvoltări, accelerarea migrației, degradarea și depopularea localităților”
11 Martie 2019 — „Acum realitatea nu ne permite să implementăm reforma administrativ-teritorială existând un risc foarte mare deoarece tot ce s-a schimbat la nivel local în ultimii 5-10 ani este meritul primarilor care încearcă să aducă investiții și să dezvolte localitățile, deși cunoaștem în ce condiții aceștia lucrează. Dacă vom elimina acest element, mă tem că vom avea un efect invers decât cel al așteptărilor de a menține populația în teritoriu.”

Așteptările autorităților locale de la noua guvernare, reformele ce vizează în mod direct autoritățile locale, inițiative ce se doresc a fi implementate deși nu sunt coordonate cu experții și societatea civilă, acestea sunt subiectele abordate în cadrul emisiunii Regionalii de către Mihail Sirkeli cu directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui.

Care sunt așteptările CALM și ale autorităților locale de la noua legislatură a Parlamentului și de la noul Guvern?

Viorel Furdui: Nu așteptăm nimic altceva comparativ cu celelalte legislaturi și guvernări din ultimele aproape trei decenii. Avem mari restanțe la capitolul întăririi autonomiei locale, descentralizării, implementării angajamentelor asumate prin semnarea documentelor strategice din acest domeniu. Atât la nivelul CALM, dar și la cel al noii guvernări este foarte mult de lucru în ceea ce privește stabilirea priorităților în domeniul reformelor administrării publice. Potrivit CALM, la ora actuală aceste documente strategice, printre care strategia de descentralizare și planul de acțiuni sunt de ajuns pentru a întreprinde unele măsuri de către noul Parlament și Guvern. Poate unii consideră că aceste acte nu mai sunt actuale, deși chiar autoritățile noastre recunosc că majoritatea obiectivelor din aceste documente nu au fost implementate. Totodată, în scurt timp Consiliul Europei va adopta o nouă Rezoluție cu recomandări pentru Republica Moldova și din câte cunoaștem aceasta va conține constatări concrete privind domeniile de bază problematice în ceea ce privește democrația locală, descentralizarea și consolidarea acestor procese.

Fără a intra în detalii, puteți să ne spuneți dacă în această Rezoluție care va fi prezentată în Consiliul Europei se constată o dinamică pozitivă sau lucrurile se înrăutățesc?

Viorel Furdui: În mare măsură noutăți nu sunt. Actul se bazează pe concluziile Rezoluțiilor precedente în care era explicată starea lucrurilor din Republica Moldova în cele mai principale domenii. Aceasta este a patra Rezoluție din ultimii patru ani. Vă imaginați, în fiecare an Republica Moldova a fost în centrul atenției Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei. Inclusiv în această Rezoluție se constată că starea lucrurilor este complicată și că nu s-au înregistrat îmbunătățiri comparativ cu etapele anterioare monitorizate, de exemplu din 2012, dimpotrivă, în unele cazuri chiar s-au înrăutățit, am în vedere domenii precum descentralizarea fiscală, implicarea factorului politic, presiunea asupra primarilor, libertatea în domeniul decizional privind salarizarea din APL, etc. În această Rezoluție se constată existența multiplelor probleme ce se regăsesc și în Rezoluțiile anterioare, totodată se atrage atenția asupra unor aspecte ce s-au înrăutățit.

A patra Rezoluție în patru ani este rezultatul activității CALM?

Viorel Furdui: Cineva încearcă să plaseze vina pe CALM, reieșind din faptul că instituția noastră s-a adresat periodic după susținerea Congresului Puterilor Locale și Regionale al CoE. De fapt, acesta este rezultatul unei expertize independente, deoarece Consiliul Europei are o metodă anume de a activa, reprezentanții căruia se întâlnesc cu guvernarea, cu societatea civilă, vorbesc cu cei care s-au adresat cu diverse probleme, etc. Astfel, experții Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei trag concluziile, le prezintă într-un limbaj diplomatic și vin cu unele recomandări pentru guvernare. Este un proces de lucru complex a unei structuri independente. În afară de aceasta, pe parcursul ultimilor patru ani au fost și alte rapoarte, studii în acest domeniu, elaborate de organizații independente cunoscute în Republica Moldova.

Guvernul Pavel Filip își propune să realizeze reforma administrației locale. Prima etapă a fost reforma administrației centrale, adică a Guvernului, a fost micșorat numărul ministerelor, etc. Potrivit acestei strategii, etapa următoare ar trebui să fie reforma administrației publice locale. În diverse cercuri se discută despre faptul că Guvernul va purcede la implementarea reformei autorităților locale imediat după alegerile parlamentare, una dintre opinii fiind că se dorește realizarea acesteia până la următoarele alegeri locale care ar trebui să aibă loc prin septembrie. Însă, din toate discuțiile totul se rezumă la reforma teritorial-administrativă, se vorbește despre mărirea regiunilor, a primăriilor, alte aspecte nu sunt abordate. Se propun diverse concepte. Cum credeți, merită să reformăm APL și dacă da, la ce ar trebui în mod prioritar să atragem atenția?

Viorel Furdui: Încă acum 9 ani CALM spunea că este necesară reforma administrației publice, deoarece sistemul nu este efectiv, nu motivează angajații, este învechit și nu corespunde cerințelor actuale. Ideea reformării administrației publice este bună și necesară. Noi avem posibilitatea să interacționăm permanent cu reprezentanții autorităților centrale de la diferite niveluri și vedem cum oamenii se sufocă de la atâtea obligații, de la lipsa stimulării muncii lor, inclusiv cea materială. Chiar și reforma care a fost realizată nu a schimbat în mare parte starea de lucruri, au fost majorate puțin salariile dar obligațiile sunt mult mai multe și productivitatea muncii nu a crescut. Ca idee, reforma este necesară, dar pentru a o implementa considerăm că este nevoie de o abordare mai complexă, deoarece atunci când vorbim de administrația publică avem în vedere două tipuri de administrație: cea centrală și cea locală, iar în Strategia de descentralizare se regăsește acest lucru. Atunci când reformăm administrația centrală trebuie să analizăm și ce va fi cu administrația locală. Ce presupune reforma APC? Stabilim cui revin competențele, cui delegăm o parte pentru a elibera din sarcinile autorităților centrale, astfel încât acestea să se ocupe de elaborarea politicilor și monitorizarea implementării acestora. Delegăm unele obligații spre teritoriu, sau le descentralizăm spre autoritățile locale. Trebuie să fie o abordare complexă a acestui proces de reformă. Considerăm că este o scăpare să faci reforma APC separat de cea a APL deoarece astfel, la implementarea reformei APL trebuie de revăzut multe aspecte. Dacă revenim la reforma APL, CALM consideră că se confundă unele elemente ale acestei reforme. După părerea mea, a unui om care mai bine de 20 de ani activează în acest domeniu, atât la nivel științific, cât și la nivel practic, reforma APL înseamnă un proces mult mai amplu, mai complex decât în cazul reformei APC. Acolo e posibil ca prin metode administrative, indicații să comasezi niște ministere și să consideri că ai rezultatul. În domeniul APL acest lucru este mult mai dificil, deoarece aici sunt incluse mult mai multe elemente. Este vorba despre organizarea teritorială, aspectul național, istoric, cultural, financiar, administrativ, este un proces complex. Părerea mea este că actuala guvernare, după ce a studiat problematica dată, a conștientizat că acesta este un proces mult mai complicat și nu poți să-l implementezi într-o noapte, fiind nevoie de o cu totul altă abordare. O să afirm cu toată responsabilitatea că CALM-ul nu este împotriva reformei administrației locale, ci este împotriva abordărilor superficiale. Nu putem să scoatem un singur element, cel al reformei teritorial-administrative și în jurul acestuia să încercăm să construim ceva temeinic. Când vorbim despre asemenea reforme este nevoie de o abordare atentă, responsabilă. Considerăm că nu se lucrează transparent la pregătirea acestui proces, părțile interesate nu sunt implicate, cum ar fi societatea civilă sau autoritățile locale. Despre această reformă se discută undeva, într-un cerc foarte îngust și nimic concret nu se cunoaște. Am auzit atâtea versiuni, deja ar exista și unele hărți cu anumite decizii luate, alții spun că ceea ce se discută nu este adevărat. Noi ne dorim să ne implicăm în acest proces, avem o serie de propuneri care ar putea îmbunătăți aceste concepte. Și în cazul acestei reforme suntem pentru monitorizarea procesului, acest lucru înseamnă transparență, includerea în proces a tuturor părților interesate, discuții largi în societate, învățarea greșelilor din trecut și identificarea unui consens. Doar am avut reforme iar ele trebuie studiate, greșelile învățate, pentru a nu călca pe aceeași greblă. Reforma din 1998-1999 a fost bună ca idee și parcă s-a dorit binele dar s-a întâmplat exact invers, așa ca de obicei. Ea a existat doar doi ani și atât. S-au cheltuit resurse mari pentru a o implementa, apoi alte resurse mari pentru a reveni la etapa de până la reformă, ceea ce consider că a fost o greșeală deoarece nu ne putem juca cu așa ceva, iar cea mai mare pierdere din acest proces a fost că pentru 20 de ani a fost blocat procesul descentralizării. În afară de aceasta, mereu se încearcă să ni se impună niște modele, cum ar fi cel al Daniei, Estoniei sau Albaniei. Problema constă în faptul că toate aceste reforme au o puternică amprentă locală și nu pot fi copiate, deoarece condițiile sunt absolut diferite și chiar în țările cu dinamică pozitivă în dezvoltare s-a parcurs un drum destul de lung pentru a le implementa, fiind cu totul alte condiții atunci când au început acest proces. De exemplu, Estonia a primit resurse foarte mari pentru investiții, incomparabile cu ce are RM la ora actuală. Nu mai vorbesc de e-guvernare, în Estonia au ajuns la un asemenea nivel de dezvoltare în acest domeniu încât deja votează prin internet. Nouă mereu ni se spune despre efectele benefice ale reformei, deși practica altor state ne demonstrează că nu prea există legătură între mărimea unității teritorial-administrative și bunăstarea acesteia sau a țării per ansamblu.

Argumentul care se aduce adesea în favoarea reformei administrativ-teritoriale este că avem o țară fragmentată și sunt foarte multe primării mici care nu se pot dezvolta și că este nevoie de optimizarea acestora.

Viorel Furdi: Slovacia, Cehia, Ungaria se dezvoltă, deși sunt fragmentate teritorial și primarii sunt aleși în unele cazuri de către 80 de persoane. În cadrul acestui sistem au fost create diverse instrumente care să asigure serviciile necesare cetățenilor cum ar fi cooperarea inter-municipală, delegarea unor atribuții, descentralizarea asimetrică, etc. Noi trebuie să fim atenți, tocmai din acest motiv am spus că trebuie să discutăm despre aceste reforme. Inițial ar trebui să găsim răspuns la alte întrebări, cum ar fi de ce APL nu au bani, oare pentru că sunt mici sau pentru că ani de zile adoptăm strategii, planuri de acțiuni și nu le implementăm pentru a consolida autonomia locală? Strategia de descentralizare prevede acțiuni concrete care ar spori calitatea guvernării la nivel local. Dacă am fi implementat măcar 50-70% din prevederile descentralizării financiare am fi avut cu totul altă realitate astăzi și urma să întreprindem cu totul alte măsuri. Dacă ar fi fost respectat acest proces, dacă am fi identificat clar care sunt problemele APL, de ce calitatea serviciilor poate nu este cea așteptată de către cetățeni, am vedea că anume de aici ar trebui început totul, că problema este mult mai complexă, că atunci când adoptăm o Strategie ne bazăm pe niște date, etc. Poate problema constă în cu totul altceva și anume în faptul că avem un sistem destul de centralizat, nu se oferă libertatea APL de a decide la nivel local? Poate este prea puternic controlul politic și cel administrativ asupra APL, poate avem probleme în justiție și APL nu știu cum să se apere, iar dacă sistemul judiciar nu funcționează ei nu sunt motivați să lucreze deoarece activitatea în APL presupune să ții cont mereu de legislație? În rezultatul studierii acestor probleme ne vom convinge că fragmentarea teritorială este unul dintre elementele acestei reforme și nu este printre cele prioritare. Acest lucru nu înseamnă că noi nu trebuie să optimizăm unele lucruri, poate ar trebui să atragem atenția la cât de efectiv este nivelul II și cât de mult corespunde realităților, important este să stabilim care sunt prioritățile.

Avem primării cu 1000 de oameni și cu 1000000 de oameni, cum este Chișinăul. În medie, o primărie din centrele raionale are 10000-15 000 de cetățeni. Aceste primării s-ar părea că nu sunt atât de mici. În condițiile actuale, în lipsa descentralizării financiare, sunt independente primăriile unde locuiesc 10000-15000 de cetățeni?

Viorel Furdui: Ați adus un exemplu foarte bun. Cahul, Strășeni, Ungheni au 20000-30000 de locuitori, Chișinăul are un milion. Dar în principiu, problema similară pentru toți este lipsa resurselor financiare. Chișinăul, cu un potențial imens, oricum are probleme la acest capitol și deficiențele se văd în calitatea serviciilor prestate. Există probleme la crearea echipelor la nivel local, deoarece există bariere și totul trebuie coordonat, iar legislația prevede tot felul de limitări și altele. Pe parcursul activității noastre ne-am convins că problemele sunt comune atât pentru localitățile mici, cât și pentru cele mari. Cunosc primari de orașe care lucrează până seara târziu pentru că nu au juriști, alți specialiști și chiar dacă aceștia se angajează pleacă după o perioadă foarte scurtă. CALM a încercat mereu să explice că APL au nevoie de mai multă libertate pentru a decide, pentru că aceste orașe precum Cahul, Ungheni, Strășeni, Cimișlia, Edineț ar găsi resursele necesare pentru a angaja specialiști buni, astfel încât să nu fie nevoit primarul să scrie proiecte, dar să fie persoane specializate în acest domeniu care cunosc și limbi străine, dar din păcate sistemul este atât de centralizat încât acest lucru nu este posibil. Acesta este doar un aspect. La dezvoltarea economică locală de asemenea există multe obstacole. Nu o dată am spus că primarii noștri sunt niște oameni deosebiți deoarece, în pofida tuturor obstacolelor, aceștia înregistrează rezultate foarte bune. Acest lucru este posibil datorită entuziasmului lor, dar observăm că acesta deja începe să dispară fiindcă nu poate dura veșnic fără o motivație și mă tem că foarte mulți primari buni nu vor dori să-și continue mandatul. Ideea este că în acest domeniu al APL există probleme mult mai prioritare decât un element distinct scos din acest puzzle al reformei, cel teritorial-administrativ, care desigur că trebuie discutat, dar să nu fie decis în umbră și apoi să ne confruntăm cu situații care au mai fost.

Care ar fi prioritățile, din punctul DVS de vedere?

Viorel Furdui: Noi avem localități mici care au demonstrat că pot să se dezvolte și avem localități destul de mari fără potențial economic. Pentru a stabili care sunt prioritățile trebuie să constatăm exact care sunt problemele, iar aceste lucruri nu se decid într-un birou, ci în dezbateri largi. Trebuie de mers pe calea descentralizării financiare, economice, administrative. La nivel teritorial se pot face pregătirile necesare, inclusiv cooperarea inter-municipală, ceea ce la noi nu este dezvoltat, trebuie să acordăm o atenție mai mare descentralizării asimetrice, poate oferim mai multe posibilități municipiilor și orașelor, ca să devină niște centre atractive, fără a lichida pe cineva. Trebuie să încurajăm amalgamarea benevolă, cunoaștem că sunt doritori de a se uni, localități cu tradiții comune, dar sunt și cazuri când două localități alăturate nu pot fi unite, din mai multe motive. Este mult de lucru pentru a pregăti acest proces și tocmai după implementarea tuturor acestor reforme, având o imagine clară, poți întreprinde următorii pași. Acum realitatea nu ne permite să implementăm reforma administrativ-teritorială și considerăm că există un risc foarte mare deoarece tot ce s-a schimbat la nivel local în ultimii 5-10 ani este meritul primarilor care încearcă să aducă investiții și să dezvolte localitățile, deși cunoaștem în ce condiții aceștia lucrează. Dacă vom elimina acest element, mă tem că vom avea un efect invers decât cel al așteptărilor de a menține populația în teritoriu. Chiar dacă s-au produs unele schimbări pozitive în ceea ce privește reparația drumurilor, alimentarea cu apă, canalizare, excluzând oamenii din inițiativa cărora sunt implementate aceste proiecte vom ucide speranța cetățenilor de a rămâne în aceste localități. Oare în asemenea condiții nu vom accelera procesul de emigrare? Nouă ni se explică faptul că reforma este necesară pentru a stopa migrația, dar dacă e să analizăm atent, o reformă nechibzuită ar putea stimula acest proces.

Serviciul de Comunicare al CALM

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă




Statistica

  • 9990 comunicate de presă
  • 328 jurnalişti înscrişi
  • 135 instituţii/companii înscrise
  • 470 utilizatori înscrişi

Valid XHTML 1.0 Strict



Marketing si publicitate