Nume
Parola
Vizualizări: 255
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui: „Toată clasa politică trebuie să înțeleagă că dacă nu dărâmăm această verticală a puterii, în zadar mai vorbim despre o justiție independentă”
13 August 2019 — Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui a vorbit în cadrul unui interviu pentru radio Sputnik Molodva despre așteptările autorităților publice locale de la noua guvernare, dar și despre pașii ce ar urma să fie întreprinși pentru ca APL să se bucure de autonomie, iar localitățile noastre să aibă șansa să se dezvolte.

”Primarii erau adesea impuși să întreprindă niște acțiuni care nu caracterizează statutul de ales local”
Odată cu schimbarea guvernării s-a schimbat și starea de spirit a primarilor din Republica Moldova?
Viorel Furdui: Cu siguranță, în domeniul APL se simte un aer al libertății, o anumită ușurare. Trebuie să recunoaștem că acum câteva luni în APL domnea o atmosferă destul de apăsătoare, era o mare dezamăgire. Mulți dintre reprezentanții APL nu doreau să-și continue activitatea în acest domeniu și știm foarte bine care erau cauzele, în sistemul construit era prea multă presiune administrativă, judiciară sau financiară. Erau foarte puține mecanisme de motivare a APL, a primarilor care erau nevoiți să calce peste propriile convingeri, peste demnitatea lor. Aceștia erau adesea impuși să întreprindă niște acțiuni care nu caracterizează statutul de ales local, de reprezentanți ai puterii în care populația are cea mai mare încredere, alături de biserică. Acum se simte o anumită schimbare, dar situația de astăzi aș descrie-o mai degrabă ca o așteptare, deși au trecut două luni de când avem o guvernare nouă. Oamenii speră că lucrurile se vor schimba în domeniul APL, că în sfârșit, APL vor fi apreciate la nivelul corespunzător, iar pentru aceasta se vor întreprinde niște acțiuni foarte concrete, nu doar declarații și promisiuni. Așteptăm acțiuni concrete pentru ca APL să obțină o mai mare autonomie financiară, administrativă, să fie soluționate problemele de politizare a fondurilor de dezvoltare a infrastructurii, astfel încât să avem o administrație publică locală cu adevărat efectivă și să evităm ceea ce a fost până în prezent.
„Planul de acțiuni al Guvernului, proiectele de legi vor fi un test pentru actuala guvernare de a demonstra dacă au venit să schimbe lucrurile sau să perpetueze situația existentă.”

Au dispărut aceste presiuni despre care vorbiți sau doar s-a diminuat procentajul?
Viorel Furdui: A trecut prea puțin timp pentru a putea face niște concluzii obiective, dar se simte totuși o micșorare a acestor presiuni. Problema este că la nivel de sistem încă nu s-au produs schimbările necesare care să nu admită aceste presiuni. Cauza principală a acestor presiuni este că dint totdeauna și până în prezent toate resursele în acest stat au fost concentrate la nivel central, iar un grup restrâns de oameni decid cum vor fi redistribuite acestea, politicul fiind un criteriu de care adesea se ținea cont. Deținând toate aceste resurse se încerca să fie influențate alte instituții ale statului, cum ar fi Procuratura sau, în general, justiția. Cunoaștem foarte bine cât de greu se schimbă lucrurile și în acest domeniu. Toate aceste lucruri sunt interdependente, care influențează starea generală din societate și care până acum au fost niște instrumente în mâinile claselor politice anterioare pentru a face presiuni asupra autorităților publice locale. Așteptăm schimbări cu adevărat importante, nu doar la nivel de declarații, dar mai ales de acțiuni. Planul de acțiuni al Guvernului, proiectele de legi vor fi un test pentru actuala guvernare de a demonstra dacă au venit să schimbe lucrurile sau să perpetueze situația existentă.
Care ar fi greșelile pe care ar trebui să le evite noua guvernare?
Viorel Furdui: Toți cei care vin la guvernare consideră că vor fi la putere pentru totdeauna, dar istoria ne arată că nimic nu e veșnic. Mai multe foste guvernări se lăudau că au cei mai mulți primari, președinți de raioane, că ar controla practic toată administrația locală și am văzut că într-un an sau câțiva ani situația s-a schimbat și unele formațiuni politice chiar au dispărut. AMN, PCRM, PLDM susțineau că au mare influență asupra APL. Acum a venit și rândul PD. Iată de ce clasa politică nu ar trebui să se îmbete cu apă rece. Principala greșeală care s-a făcut până în prezent este că toate guvernările s-au străduit să păstreze sistemul centralizat și instrumentele de influență asupra aleșilor locali. S-au temut sau poate n-au înțeles cât de important este să creezi un sistem de administrație publică în care fondurile să fie repartizate după niște reguli foarte clare, ca banii să ajungă, în sfârșit, în teritoriu, după niște criterii obiective, ca să nu depindă de factorul politic, să nu existe presiuni politice, administrative, judiciare asupra primarilor și toate acestea ar fi niște precondiții pentru ca și sistemul politic să se întărească. Altfel se întâmplă așa că la orice schimbare de guvernare și mulți funcționari încearcă să-și găsească noi afilieri, ceea ce demonstrează că acest sistem defavorizează partidele care pleacă de la guvernare. Trebuie să mergem pe calea descentralizării și consolidării autonomiei locale reale, efective, iar administrația centrală să se ocupe efectiv de niște domenii foarte clare, cum ar fi calitatea politicilor naționale. Noi suferim foarte mult și din cauza că administrația centrală să implică permanent în treburile APL. Ei decid în ce sat și ce drum să construiască, iar această confuzie a fost creată și de acest sistem mixt de vot, deoarece mulți candidați la funcția de deputat au încurcat care sunt atribuțiile unui ales al poporului cu cele ale unui primar. Aceasta este principala greșeală care a fost făcută de precedentele guvernări și sperăm că măcar această guvernare va învăța lecțiile și va întări APL, va consolida autonomia locală, financiară, vom avea un sistem puternic, stabil, care să le fie de ajutor și lor, să apară în RM niște partide bazate pe ideologii, stabile în timp etc, pentru că acestea sunt niște lucruri strâns legate între ele.
„Întotdeauna intervin alte priorități, nu există voință politică, totul se oprește la nivel de declarații, apoi toată clasa noastră guvernamentală se împotmolește în niște mărunțișuri, în opinia noastră, tocmai din cauza că nu au fost stabilite foarte clar aceste priorități și astfel avem mari probleme la capitolul realizarea obiectivelor.”
De cât timp este nevoie pentru a realiza aceste deziderate?
Viorel Furdui: Se vor găsi mulți oameni care vor afirma că descentralizarea este un proces care durează în timp. Noi considerăm că în RM reformele nu trebuie să dureze la nesfârșit. Noi am putea să realizăm multe lucruri într-un timp scurt, trebuie doar să existe la nivelul clasei politice o înțelegere a priorităților acestui stat, să existe o conlucrare și o cooperare, sunt niște elemente de bază. De exemplu, pe domeniul APL, noi tot vorbim despre niște lucruri, uneori foarte simple și concrete, care nu se realizează. Întotdeauna intervin alte priorități, nu există voință politică, totul se oprește la nivel de declarații, apoi toată clasa noastră guvernamentală se împotmolește în niște mărunțișuri, în opinia noastră, tocmai din cauza că nu au fost stabilite foarte clar aceste priorități și astfel avem mari probleme la capitolul realizarea obiectivelor. De 20 de ani tot vorbim de problemele APL . Partenerii noștri, de exemplu, Consiliul Europei, din 2002 vine cu rapoarte pe acest domeniu, iar noi tot stăm pe loc și imaginea statului este afectată. Toate aceste rapoarte atestă că situația în domeniul autonomiei locale nu doar că nu se îmbunătățește, dar în permanență se înrăutățește. Concluzia raportului din 2019 este că lucrurile s-au înrăutățit chiar și în raport cu 2012, că există presiuni asupra autorităților locale, autonomia financiară s-a redus, am ajuns la apogeul diminuării democrației, odată cu anularea rezultatelor alegerilor locale din municipiul Chișinău etc. Sunt o sumedenie de probleme despre care s-a tot menționat de-a lungul timpului și acestea nu sunt soluționate, totul se rezumă la nivel de declarații. În luna octombrie va veni următoarea delegație a Consiliului Europei care va întreba guvernanții ce au făcut pentru a îmbunătăți lucrurile.
APL-urile mai au răbdare să aștepte câțiva ani pentru a fi implementate aceste reforme?
Viorel Furdui: Acum se discută despre mai multe lucruri ce vizează consolidarea autonomiei financiare. Ne dorim ca mai multe impozite, taxe locale să rămână la nivel local. În prezent, majoritatea acestor bani sunt concentrați la nivel central și se distribuie după diverse criterii. De acest lucru este nevoie pentru ca APL să creeze un mediu favorabil de dezvoltare a comunităților, a domeniului economic, să poată contribui la crearea infrastructurii etc. Sunt mai multe inițiative, printre care impozitul pe persoanele fizice să rămână într-un procent mai mare la nivel local. Nimic din impozitul pe venitul persoanelor juridice nu rămâne la nivel local, dar de la APL se cere să dezvolte economia, dar cu ce dacă nu au resurse? Pe de altă parte, sunt foarte multe scutiri pe care le stabilește Parlamentul, dar din contul APL. Cred că a venit timpul să fie revăzute toate aceste lucruri, să fie transferate toate aceste competențe către APL și să avem posibilitatea să ne dezvoltăm. O problemă foarte mare este în domeniul proprietății, a patrimoniului. Acum este blocat procesul de delimitare a terenurilor, iar acest lucru este, de asemenea, un impediment în dezvoltarea APL. Nu este clar care este rolul APL în cazul resurselor naturale, a obiectivelor acvatice, carierelor, pădurilor etc. În localitățile unde există cariere se strică drumurile, iar APL nu au nici un beneficiu de pe urma activității acestora. În Roșcani, Anenii Noi, de exemplu, se află una dintre cele mai mari ferme din RM, ceea ce reprezintă și o sursă de poluare pentru locuitorii din această localitate. Acest agent economic aduce milioane în bugetul de stat, iar satul unde își desfășoară activitatea nu are nici un beneficiu. Doar după ce aceste lucruri vor fi revizuite vom putea vorbi despre îmbunătățirea vieții cetățenilor și reînvierea satelor.
„Au fost date asigurări că lucrurile se vor schimba, că nu vor mai exista aceste presiuni asupra APL, se va merge pe calea asigurării unei autonomii reale pentru APL etc.”
După instaurarea noului Guvern a avut loc o întrevedere dintre premierul Maia Sandu și CALM. Premierul a afirmat atunci că unul dintre obiectivele Executivului va fi descentralizarea, iar CALM-ul urma să delege anumite persoane pentru a discuta despre soluțiile pentru implementarea acestui deziderat…
Viorel Furdui: Niciodată sala Palatului Republicii nu a găzduit atâția reprezentanți ai APL. Cred că a existat un interes foarte mare de a afla care este poziția noii guvernări pe domeniul APL. Mulți primari au spus lucruri destul de dureroase dar, în mare parte, adevărate. APL au primit niște semnale importante, cel puțin la nivel de declarații. Au fost date asigurări că lucrurile se vor schimba, că nu vor mai exista aceste presiuni asupra APL, că se va merge pe calea asigurării unei autonomii reale pentru APL etc. Premierul a prezentat programul de guvernare în care au fost menționate mai multe direcții foarte importante pentru APL. S-a vorbit despre necesitatea consolidării autonomiei financiare, s-a propus ca o parte din impozitul pe venitul persoanelor juridice să rămână la nivelul APL de nivelul I, un procent mai mare din impozitul pe venitul persoanelor fizice să rămână la nivelul I și să fie distribuit la locul de domiciliu, nu acolo unde activează. Noi considerăm că acesta este un instrument care ar impulsiona dezvoltarea rurală, deoarece foarte multe persoane din sate lucrează în orașele din apropiere. Programul prevede lucruri importante pe domeniul consolidării dialogului între administrația centrală și cea locală, un element fundamental deoarece până în prezent, în mare parte, acesta s-a redus la nivelul unor relații personale sau formale, dar noi trebuie să ajungem în albia unui mecanism de negocieri instituționalizate. Este nevoie de un mecanism permanent de discuții, de negocieri a tuturor inițiativelor care vizează APL. Au fost mai multe inițiative la nivel parlamentar, unele au fost consultate, altele nu, ceea ce nu este normal deoarece timpul ne arată că ulterior o parte din aceste inițiative se dovedește că trebuie revăzute cardinal. Recent am văzut un aviz al CNA care atenționa că în cazul moratoriului construcțiilor se încalcă autonomia locală, că este un amestec în activitatea APL. Într-adevăr este o problemă actuală, dar care vizează, în mare parte, Chișinăul și nu ar trebui de extrapolat, ci de văzut care sunt cauzele acestei probleme. Problema e în APL sau poate că instituțiile statului nu-și fac datoria, nu întreprind măsurile necesare pentru a stopa aceste ilegalități?
„Suntem buni la nivel declarativ, de legi, strategii, planuri de acțiuni, dar nu a existat curajul de a realiza aceste acțiuni.”
De asemenea, este nevoie de redus controalele, avem nevoie de o legislație pe domeniul zonelor defavorizate, fiindcă după potențial economic avem diferite localități care nu ține neapărat de numărul populației. Trebuie de stabilit cum implementăm așa numitul principiu de solidaritate, conform căruia localitățile mai bogate ar ajuta celor mai sărace. Trebuie de stabilit modul de repartizare a banilor pentru reparația drumurilor, etc. Acum se lucrează la un plan de acțiuni ce are ca obiectiv realizarea programului guvernamental valabil pentru un an. Noi credem că pe parcursul acestor ani s-au acumulat atâtea restanțe pe domeniul APL, că sunt acțiuni care deja ieri trebuiau și puteau fi realizate. Niciodată nu vom ajunge la procesul de descentralizare complet, dar deja este nevoie de niște acțiuni concrete. Problema principală în Republica Moldova a fost că întotdeauna ne-am oprit când urma etapa implementării. La nivel declarativ, de legi, strategii, planuri de acțiuni parcă suntem buni, mai ales fiind asistați de experți, dar nu a existat curajul de a realiza aceste acțiuni. Avem de lucru atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, trebuie doar de rupt acest cerc vicios și de trecut la acțiuni concrete. Noi trebuie pur și simplu să deschidem planul de acțiuni pe domeniul descentralizării, este Strategia cu privire la descentralizare, chiar dacă termenul de implementare a expirat, conținutul este valabil în proporție de 80%. Avem recomandările Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei, avem rapoarte cu recomandări concrete ale IDIS Viitorul, CALM, Transparency Internațional etc. Trebuie doar să implementăm aceste recomandări. CALM a venit și cu propuneri concrete de modificare a legislației, cu proiecte de legi și sperăm că vom avansa. Toată clasa noastră politică trebuie să înțeleagă că dacă nu dărâmăm această verticală a puterii, în zadar mai vorbim despre o justiție independentă. Cum poate să fie justiția independentă, dacă sistemul este extrem de centralizat și toată forța economică, financiară, administrativă se concentrează în mâinile unui grup de oameni? Sigur că acest grup va încerca mereu să influențeze această justiție. Cum putem să avem o economie funcțională, dacă toate resursele economice sunt concentrate la nivel central? Eu cred că acest instrument, care se numește descentralizarea și consolidarea autonomiei locale este cheița de aur care ar oferi foarte multe posibilități RM să se dezvolte.
„Noi am reușit să existăm și să ne consolidăm unitatea deoarece ne-am focusat pe niște probleme care unesc toți primarii, din toate partidele, fără nicio excepție.”
Cum credeți, nu s-a avansat în acest proces de descentralizare deoarece s-a dorit o dependință politică a primarilor sau statul a avut de câștigat din punct de vedere economic?
Viorel Furdui: Eu cred că statul nu a avut de câștigat nimic. Lucrurile s-au înrăutățit în toate domeniile. CALM a prezentat propuneri din punct de vedere strategic și foarte concrete tuturor guvernărilor și la început parcă exista o înțelegere a acestor abordări, dar această rutină și instabilitate, inclusiv politică făcea în așa fel încât acest domeniu să nu devină unul prioritar, ceea ce a fost absolut greșit. Acest domeniu este unul care ar consolida societatea, dar și forțele politice, pentru că avem multe elemente care dezbină societatea. De ce să nu ne concentrăm pe un element care ne-ar uni pe toți, iar CALM este un exemplu în acest sens. În 2010, atunci când a fost creat CALM a existat un consens între toate forțele politice, între toți primarii. Noi am reușit să existăm și să ne consolidăm unitatea deoarece ne-am focusat pe niște probleme care unesc toți primarii, din toate partidele, fără nicio excepție. Poate și din acest motiv în anumite perioade deranjam, deoarece ceea ce spuneam noi nu venea de la o persoană afiliată la o anumită forță politică, ci era părerea unei organizații care reprezintă tot spectrul existent în APL.
La întrevederea de la Palatul Republicii, premierul Maia Sandu a întrebat primarii dacă cunosc ce prevede reforma APL, despre care Pavel Filip spunea că iată-iată va fi implementată…
Viorel Furdui: În primul rând nu trebuie să confundăm reforma APL cu reforma administrativ-teritorială. Reforma administrativ-teritorială trebuie să fie, poate, o parte a unei reforme complexe a APL, iar noi considerăm că aceasta nu este cea mai prioritară. La ședința respectivă, răspunzând la o întrebare, Dna prim-ministru a menționat că nu cunoaște nimic despre reforma teritorială și ne-a întrebat dacă la elaborarea acestui proiect a fost consultat CALM-ul. Răspunsul a fost că această reformă nu a fost consultată cu nimeni și atunci nici nu a avut rost de dezbătut acest subiect. Noi știm că au fost angajați niște experți pentru a asista Guvernul în elaborarea acestei reforme, dar reiterez, acest subiect trebuie discutat într-un context mult mai larg. Oare problema RM constă în faptul că avem prea multe primării sau prea mulți primari? Noi considerăm că nu este așa. Noi ar trebui să stabilim care sunt problemele esențiale. De zeci de ani am promis APL să le întărim, să descentralizăm diferite resurse, competențe și după aceasta să vedem dacă aceste pârghii sunt de ajuns. Dacă nu, atunci vom identifica alte modalități. Există noțiunea de amalgamare voluntară, Ucraina a ales această cale, adică voluntar se unesc două-trei primării, există și alte soluții.
„Mai mulți primari intenționează să candideze independenți, siglele unor partide nu îi vor ajuta, dimpotrivă, le vor crea impedimente în campanie.”

Odată cu schimbarea puterii în RM, credeți că vor fi mulți primari care vor decide să candideze independenți la alegerile locale din 20 octombrie?
Viorel Furdui: În primul rând trebuie să menționez că schimbarea afilierii politice este o consecință a problemelor despre care am discutat și nu este benefică pentru tot sistemul politic și administrativ din RM, deoarece creează instabilitate, incertitudine și nu permite dezvoltarea unor forțe politice stabile, cu viziuni și ideologii clare. Vedem că un anumit cerc de persoane se perindă dintr-un partid în altul, inclusiv din unele funcții publice în altele. Aceasta este o mare problemă pentru însuși sistemul politic din RM. De 25 de ani, atunci când se schimbă guvernarea, au loc niște migrații masive dintr-un partid în altul, de obicei, spre partidele de la guvernare. Noi sperăm că guvernarea actuală a învățat această lecție și va încerca să creeze niște fundamente noi, inclusiv prin descentralizarea sistemului de finanțe publice. Într-adevăr, mai mulți primari intenționează să candideze independenți, siglele unor partide nu îi vor ajuta, dar, dimpotrivă, le vor crea impedimente în campanie. Cred că adesea cei care învinuiesc primarii că și-au schimbat opțiunile politice exagerează. Aleșii locali au făcut aceste schimbări de partide în interesul comunităților locale, pentru a reuși să aducă niște bani pentru a construi un drum, un acoperiș la o școală, apă, canal, să rezolve niște probleme ale cetățenilor. Din păcate, din cauza sistemului excesiv de centralizat, nu poți să soluționezi altfel aceste probleme. Sunt din cei care au putut să reziste, au lucrat cu proiecte, dar sistemul a fost destul de dur și opresiv față de cei care aveau altă afiliere politică, alte viziuni și era foarte complicat să reziști. Noi sperăm că această lecție a fost învățată și nu se va mai repeta, pentru că ceea ce se întâmpla la nivel local era strașnic. Dacă nu aveai afilierea corespunzătoare se foloseau toate mijloacele de intimidare, de presiune, inclusiv fiind afectată familia, soția sau copiii. Se deschideau dosare penale, cunoaștem foarte multe cazuri când procesele de judecată nu ajungeau la o finalitate, dar primarul era într-o stare permanentă de presiune. Așa se explică de ce un anumit partid a reușit să-și mărească numărul de primari de la circa 300 până la circa 700. Toate aceste lucruri îi vor motiva pe mulți primari să candideze ca și independenți.
În Parlament este o inițiativă legislativă care prevede ca președinții de raioane să fie aleși din rândul consilierilor…
Viorel Furdui: Este o inițiativă corectă, deoarece schimbarea făcută un an în urmă care prevedea ca conducătorul APL de nivelul II putea fi ales din afara consiliului, fără a avea statutul de ales local nu era corectă. Această modificare a fost criticată și de către Consiliul Europei, deoarece cel care conduce o APL se presupune că reprezintă colectivitatea, iar pentru a avea acest mandat trebuie să fii ales, cel puțin trebuie să ai calitatea de consilier. Tot această inițiativă oferă dreptul primarului să-și numească viceprimarii, ceea ce considerăm că este o revenire la normă. Noi am văzut în cazul municipiului Chișinău, dar și în alte localități cum din cauza unei politizări excesive se blochează procesul de alegere a viceprimarilor sau sunt cazuri când primarilor le sunt impuse anumite persoane pentru această funcție, iar în rezultat localitatea sigur nu va avea de câștigat. Inițiativa respectivă prevede ca acest drept să aparțină primarului, iar după ce de două ori propune candidatura spre aprobare Consiliului, primarul va avea posibilitatea prin dispoziție să numească în funcție viceprimarul. Este o abordare corectă, deoarece viceprimarul trebuie să facă parte din echipa primarului.
„Cred că e timpul ca descentralizarea să devină prioritatea numărul unu a statului, aceasta este soluția care ne va permite să avansăm.”
Suntem în preajma Zilei Independenței Republicii Moldova. Cu ce se poate mândri CALM-ul, APL la cei 27 de ani de independență?
Viorel Furdui: Sistemul de administrație publică locală din RM a obținut o experiență foarte importantă pe parcursul acestor ani. APL a trecut prin foarte multe reforme, nicio țară din apropierea noastră nu a acumulat o asemenea experiență. Noi am avut 6 legi privind APL, vreo trei reforme administrative, făceam un pas înainte și apoi unul înapoi. Cred că o realizare este faptul că la nivel de mentalitate, de concepție, am acumulat o bază destul de bună. Atunci când vorbim despre autonomie locală, despre descentralizare, deja se înțelege ce se dorește, știm în ce direcție să ne mișcăm, am adunat foarte multe lucruri ce urmează a fi făcute, le-am conștientizat. De aceea și spun mereu că orice guvernare dacă ar vrea să avanseze rapid pe acest domeniu își va crea într-o perioadă scurtă de timp o viziune foarte clară. Restanțele constau în faptul că clasa noastră politică nu a stabilit ca prioritate domeniul de administrație locală, de descentralizare și noi vedem că din acest motiv pe majoritatea domeniilor din RM se bate pasul pe loc. Din cauza acestui sistem centralizat, acestei verticale a puterii în stat, nu putem să avansăm. Această permanentă nerealizare a ceea ce ai promis, a documentelor strategice, a legislației, este un mare dezavantaj care nu ne permite să avansăm. Un alt mare dezavantaj este că pe parcursul acestor ani nu am creat o cultură a dialogului între toți actorii importanți. Dacă ai o altă opinie ești imediat catalogat ca un inamic, ceea ce iarăși nu ne permite să avansăm. Este timpul să discutăm, să ajungem la niște concluzii, iar cel mai principal este să stabilim care sunt prioritățile. Cred că e timpul ca descentralizarea să devină prioritatea numărul unu a statului, aceasta este soluția care ne va permite să avansăm.

Serviciul de Comunicare al CALM

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă




Statistica

  • 10077 comunicate de presă
  • 328 jurnalişti înscrişi
  • 135 instituţii/companii înscrise
  • 470 utilizatori înscrişi

Valid XHTML 1.0 Strict



Marketing si publicitate