Nume
Parola
Vizualizări: 233
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui: „Toate țările democratice și prospere au recunoscut rolul fundamental al democrației locale și al descentralizării”
15 Septembrie 2020 — La 27 august 1991 Republica Moldova a ales să se desprindă de URSS și să meargă pe propria cale. Nici în tânărul stat nu se dorește descentralizarea puterii, fiind preluat modelul de guvernare asemănător celui din fostul imperiu, totul se decide la centru. Astfel autoritățile locale au trebuit să învețe din mers ce înseamnă democrație și autonomie locală și să obțină anevoios, câte puțin, din drepturile ce le aparțin.
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui ne explică cum au fost aceste aproape trei decenii pentru autoritățile locale, de ce facem un pas înainte și doi înapoi și dacă s-a reușit, totuși, obținerea anumitor drepturi pentru colectivitățile locale.

Democrația locală este esența unui stat modern, democratic

Acum 29 de ani, prin Declarația de Independență, de jure, ne-am rupt de un spațiu politic, juridic, administrativ în care nu aveau nicio valoare drepturile omului, viața și libertatea acestora, tot ce înseamnă democrație, inclusiv a celei locale. Chiar dacă și în Uniunea Sovietică erau soviete sătești, președinți ai executivelor de raioane și alte anumite structuri la nivel local totuși, în esență, nu exista o administrație publică veritabilă, nici autonomie locală sau financiară și, în mare parte, tot sistemul se baza pe o verticală foarte rigidă a puterii, o centralizare excesivă, ecourile căreia le resimțim și în realitățile din prezent ale Republicii Moldova.

Această ideologie de negare a democrației și a principiilor de dezvoltare a unei țări de jos în sus, pornind de la necesitățile vitale ale cetățenilor, a pătruns foarte adânc în mentalitatea mai multor generații de politicieni și până astăzi tot încercăm să ne debarasăm de această mentalitate. Trebuie să conștientizăm că anume democrația locală, construcția statului de jos în sus, respectarea drepturilor colectivităților locale, oferirea a cât mai multe posibilități comunităților locale de a-și soluționa probleme de sine stătător, autonom, prin intermediul persoanelor alese direct și liber, este una din esențele unui stat modern, democratic.

Ceea ce am observat este că toate țările democratice și prospere au recunoscut rolul fundamental al democrației locale, descentralizării, al colectivităților locale în stat–valori nu mai puțin importante decât drepturile omului, o justiție în interesul cetățenilor, un stat de drept, un sistem democratic și de alegeri corespunzător.

Statul nu a reacționat în cazul unor abuzuri cum ar fi furtul miliardului, privatizările ilicite, sărăcirea poporului, iar ca rezultat avem migrația masivă a cetățenilor.
Deci, acest domeniu nu este mai puțin important, poate chiar esențial pentru astfel de state precum Republica Moldova. Anume de la democrația locală trebuie să pornim, iar abordările în raport cu dezvoltarea colectivităților locale ar trebui să constituie fundamentul pentru dezvoltarea altor domenii, inclusiv în Republica Moldova, dar și în celelalte țări care au făcut parte din acel spațiu.

Noi vedem că lipsa de progrese importante în domeniul descentralizării, autonomiei și dezvoltării locale influențează negativ starea lucrurilor. Chiar dacă pe parcursul acestor decenii de independență s-a încercat elaborarea diferitor programe socio-economice, permanent se discută despre faptul că justiția trebuie să fie independentă și niciodată nu am dus lipsă de diferite programe, strategii, legi, totuși, rezultatele sunt, în mare parte, destul de modeste. Statul nostru nu a creat condițiile necesare de viață pentru cetățeni, nu avem un sistem de administrație publică care să apere cetățenii de abuzuri, de diverse cercuri de interese, etc. Așa și nu am creat o justiție corespunzătoare și astfel statul nu a reacționat în cazul unor abuzuri cum ar fi furtul miliardului, privatizările ilicite, sărăcirea poporului, iar ca rezultat avem migrația masivă a cetățenilor.

Ne-am fi dorit să avem o clasă politică guvernamentală care să fi înțeles foarte bine locul, rolul și importanța construcției unei administrații publice locale

Este evident faptul că ruperea de acum 29 de ani de la acel spațiu autoritar și totalitar este un eveniment extrem de important pentru noi toți. Odată cu adoptarea Declarației de Independență am declarat că ne afiliem la spațiul de valori europene, în cadrul căruia autonomia locală, dreptul colectivităților locale, descentralizarea reprezintă unele dintre elementele fundamentale. Respectiv, această rupere a însemnat și un început, chiar dacă foarte anevoios și cu multe hopuri, probleme, câțiva pași înainte și apoi mai mulți înapoi. Totuși, nu putem spune că nimic nu s-a schimbat. Cu siguranță, ne-am fi dorit să fi avut rezultate mult mai mari pe parcursul acestor ani, ne-am fi dorit să avem o clasă politică guvernamentală care să fi înțeles foarte bine locul, rolul și importanța construcției unei administrații publice centrale, dar mai ales locale, puternice, care să poată cu adevărat să dezvolte localitățile noastre, să creeze condiții pentru oameni, astfel încât aceștia să nu plece din această țară. Ne-am fi dorit foarte mult să fi avut o asemenea clasă politică guvernamentală pe care au avut-o alte țări de referință, precum este Polonia, de exemplu, care din start a făcut reforma administrației publice locale în așa fel încât autoritățile publice locale cu adevărat să devină autonome, înzestrate cu resurse financiare suficiente. Astăzi vedem la ce nivel de dezvoltare economică a ajuns Polonia și unde suntem noi. Același lucru s-a întâmplat și în cazul altor țări care au atras atenția asupra acestui element și au progresat.

Acum multă lume înțelege ce înseamnă principiile autonomiei locale, drepturile autorităților locale, dar și condițiile necesare pentru a avea o autonomie locală

Sigur că am fi vrut să avem salturi în dezvoltare, dar nu a fost să fie, din păcate. Totuși, nu putem să spunem că nu avem și progrese în acest domeniu. Dacă e să facem o comparație la nivel regional, mă refer la fostele țări din Uniunea Sovietică, cred că noi am avansat destul de mult la nivel conceptual, legislativ, acum multă lume înțelege ce înseamnă principiile autonomiei locale, drepturile autorităților locale, dar și condițiile necesare pentru a avea o autonomie locală. Republica Moldova a trecut prin câteva reforme administrativ teritoriale, în această direcție a făcut pași înainte, apoi a făcut pași înapoi. Cât de paradoxal nu ar părea, chiar și aceste aspecte negative au avut un impact pozitiv deoarece, în toate aceste procese, inclusiv în etapele de adoptare a unui cadru legal destul de dezvoltat întotdeauna s-a discutat despre ce înseamnă autonomie locală, ce înseamnă comunități locale, primari, consilii, cum trebuie să funcționeze, de ce resurse au nevoie, etc.

Acum zece ani lucrurile au început să se schimbe

Totodată, nu putem să negăm faptul că, mai ales în ultimii zece ani s-au produs mai multe schimbări pozitive în acest domeniu. Una dintre acestea este că autoritățile locale, primarii au ajuns la un anumit grad de maturitate și conștientizare a faptului că trebuie să se unească, deoarece așa cum supuneau înaintașii noștri: „prin Unire se înfăptuiesc fapte mari.” Exact zece ani în urmă autoritățile locale au decis să-și creeze o organizație care se numește Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și care în toată această perioadă a avut un cuvânt greu de spus în procesul de reforme.
Pe parcursul ultimilor zece ani s-a schimbat situația în ceea ce privește finanțarea autorităților locale, au început să vină mult mai mulți bani în bugetele locale. În ultimii ani mai mulți bani rămân în comunitățile locale din impozitul pe venitul persoanelor fizice, o parte din impozitul pe venitul persoanelor juridice, o sută de procente din impozitul pe venitul persoanelor fizice rămân în bugetele localităților rurale, 50% din acest impozit rămâne în bugetele localităților urbane, ceea ce, dacă calculăm în cifre, reprezintă niște sume importante, comparativ cu situația anterioară. Toate aceste resurse vin cu o destinație generală și pe care APL pot să le folosească în interesul comunităților locale, conform planurilor de dezvoltare a comunităților. De asemenea, trebuie de menționat că acum câțiva ani a fost obținută o schimbare importantă în cadrul legal ce vizează finanțarea drumurilor. Dacă pe parcursul a aproape 30 de ani în localități nu rămânea niciun bănuț pentru reparația drumurilor, deja de trei ani, printr-un efort enorm și prin unitatea primarilor sub egida CALM a fost obținută schimbarea legislației și toate bugetele locale au început să primească finanțări directe pentru drumuri, iar acum vedem rezultatele acestor schimbări. Localitățile noastre încet-încet au început să se schimbe la față, au început să se repare drumuri, apar trotuare, sigur că nu este suficient, că mai este mult de muncă și problema drumurilor încă mai este destul de acută, dar cred că nimeni nu poate nega faptul că lucrurile au început să se schimbe.

Ne-implementarea angajamentelor asumate de Republica Moldova s-a transformat deja într-un soi de tradiție

Un alt moment pozitiv este că în Republica Moldova a fost creată o bază conceptuală, legislativă destul de dezvoltată. În Constituție sunt reflectate principiile autonomiei locale, avem câteva legi fundamentale pentru administrația publică locală care dezvoltă aceste principii ale autonomiei locale și descentralizării, care constituie o garanție importantă și pe care sunt obligați să o respecte toți actorii politici și guvernamentali. De asemenea, pe parcursul ultimilor ani, statul nostru a ratificat și a recunoscut Carta Europeană a Autonomiei Locale care oferă această garanție și bază pentru dezvoltarea autonomiei locale, a descentralizării, etc.
Am avut și strategii de descentralizare, chiar dacă în mare parte ele nu au fost implementate. Este o problemă imensă pentru RM această ne implementare a angajamentelor, ceea ce s-a transformat deja într-un soi de tradiție. Trebuie să accentuez o dată în plus că din punct de vedere al cadrului instituțional, legislativ și conceptual, noi totuși am avansat foarte mult și chiar putem spune că ne-am apropiat de multe țări din Europa în ceea ce privește înțelegerea locului și rolului autorităților și autonomiei locale într-un stat modern care respectă valorile europene. Această realizare reprezintă un rezultat al ruperii noastre de acel spațiu totalitar al Uniunii Sovietice.

Foarte multe schimbări s-au produs, din păcate, fie sub presiunea partenerilor de dezvoltare, fie sub presiunea CALM

Ceea de ce este nevoie în Republica Moldova este ca valoarea, locul, rolul acestor principii constituționale și fundamente ale unui stat precum sunt și cele ale autonomiei locale și descentralizării, din punct de vedere al organizării statului și a autorităților acestuia, să pătrundă în conștiința guvernanților și a întregii clase politice, să se înțeleagă foarte bine aceste principii și să se purceadă la aplicarea lor în practică. Deocamdată, cu regret, trebuie să recunoaștem că aceste principii sunt mai bine cunoscute și respectate la nivelul administrației publice locale și sunt mai puțin cunoscute de către clasa politică. Foarte multe schimbări care au avut loc în RM s-au produs, din păcate, fie sub presiunea partenerilor noștri de dezvoltare, fie sub presiunea autorităților locale, în persoana CALM.
Tocmai din acest motiv, pe această dimensiune avem anumite progrese, tot mai mulți reprezentanți ai clasei politice încep să înțeleagă importanța și rolul APL, a creării unor condiții și capacități necesare la nivel local pentru a dezvolta comunitățile locale. Chiar dacă nu există o continuitate și o sustenabilitate a acestor semnale din partea clasei politice totuși, mai des se aduce în discuție tema administrației publice locale, a reformelor în domeniul APL. Aceste subiecte tot mai des sunt prezente în planurile guvernamentale, în cele de acțiuni, etc. În ultimul deceniu anual se mai realiza câte o anumită măsură care contribuia la o creștere a autonomiei locale, ceea ce denotă faptul că deși anevoios, dar avansăm în acest domeniu.

Trebuie dă menționat faptul că aceste schimbări au vizat un alt domeniu important, cel al dialogului între administrația locală și cea centrală. Am văzut un anumit progres pe această direcție, reprezentanții APL au obținut dreptul de a participa la ședințele Guvernului, se creează deja premisele unui dialog instituționalizat între CALM, în calitate de reprezentant al autorităților locale și autoritățile centrale. Deja marea majoritatea a proiectelor de acte normative care vizează drepturile și interesele autorităților locale sunt expediate spre consultare reprezentanților APL și CALM-ului. Suntem incluși în diverse grupuri de lucru, consilii, structuri de pe lângă Guvern, etc, toate acestea se fac pentru a asigura prezența opiniei autorităților locale în cadrul procesului decizional – ceea ce constituie un element al modernizării și al democratizării societății și apropierii de valorile europene.

Nici într-o țară europeană nu veți găsi exemple când se iau decizii la nivel guvernamental sau parlamentar ce vizează chestiuni de interes local, fără ca autoritățile locale să fie consultate în modul corespunzător, prin intermediul structurilor lor asociative, așa cum este CALM în Republica Moldova

Din acest punct de vedere, chiar dacă nu este totul ideal, lucrurile totuși se schimbă, dacă e să comparăm cu perioada când s-a obținut independența, atunci când practic nimeni nu lua în considerare părerea autorităților locale. Până recent opinia autorităților locale practic nu conta în tot acest proces decizional, această nouă abordare permite de a lua niște decizii mai efective și mai apropiate de interesele cetățenilor, care să poată fi cu adevărat implementate. Nu putem folosi resurse importante în procesul de elaborare a diferitor planuri, acte, decizii, legi și în cazul când ele nu sunt conectate la realitățile din teritoriu ele pur și simplu să rămână pe hârtie și să nu poată fi implementate. Un dialog instituționalizat, sincer, deschis, între puterea centrală și puterea locală ne permite să evităm aceste sincope, iar efortul pe care îl realizează autoritățile centrale, partenerii noștri de dezvoltare și alți actori importanți trebuie să fie cât mai efectiv, în beneficiul cetățenilor.

Vă mulțumim!

Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă