Nume
Parola
Vizualizări: 2480
Platforma Electorala a Partidului Umanist din Moldova
21 Octombrie 2010 — CU ÎNCREDERE ÎN NEAMUL DE BUNĂ CREDINŢĂ
VOM FACE ORDINE ÎN STAT

Proiectul Platformei Electorale
a Partidului Umanist din Moldova
pentru alegerile parlamentare anticipate 2010

I. Domeniul civic şi moral-spiritual

1.1. ÎNCREDERE POPORULUI
O guvernare poate fi cu adevărat eficientă numai atunci, când are încredere în popor. Clasa politică care a guvernat ţara timp de două decenii n-a dorit să ţină cont de această condiţie. Cetăţenii erau înşelaţi la alegeri cu tot soiul de promisiuni, iar a doua zi după scrutin aleşii poporului uitau de problemele celor care i-au votat.
Nedorinţa liderilor politici de a ţine cont de opinia poporului s-a manifestat din plin şi în cazul cu blocarea iniţiativei membrului corespondent al Academiei de Ştiinţe din Moldova, Valeriu Pasat, privind desfăşurarea unui referendum republican pentru adoptarea Legii despre introducerea disciplinei ”Bazele Ortodoxiei” în învăţământul pre-universitar din Republica Moldova. S-a văzut clar: elitele naţionale nu au încredere în propriul popor şi îl privesc doar ca pe un ”furnizor de voturi”, iar opinia poporului nu-i interesează.
Umaniştii creştini vor curma această practică vicioasă. Partidul Umanist din Moldova (PUM) va consulta opinia poporului de fiecare dată când va apărea necesitatea de adoptare a unei decizii importante pentru neamul şi ţara noastră.
La fel vom proceda şi cu cele mai importante documente de partid. Începând cu prezenta platformă electorală, vom veni la cetăţeni nu cu documente deja finalizate, ci cu proiecte. Spre deosebire de alte formaţiuni politice, PUM solicită opinia cetăţenilor vizavi de tezele din proiectul Platformei şi toate recomandările şi propunerile concrete se vor regăsi în completările operate la acest proiect de ofertă electorală. Ulterior, propunerile de valoare şi ideile noi vor fi incluse în programul de guvernare al umaniştilor creştini.
Noi vom conlucra cu poporul, deoarece avem încredere în popor.

1.2. SIMFONIA PUTERILOR
Venind în Parlament, umaniştii creştini vor insista asupra desfăşurării referendumului republican legislativ privind introducerea disciplinei ”Bazele Ortodoxiei” în învăţământul pre-universitar din Republica Moldova. Declarăm din start că vom face coaliţie doar cu fracţiunile parlamentare care vor accepta atât ideea acestui referendum, cât şi proiectul de Lege elaborat de noi.
Colaborarea cu Biserica Ortodoxă nu se va limita doar la acest proiect. Suntem un popor formarea căruia a fost determinată de religia creştin-ortodoxă. Credinţa ortodoxă, reprezentându-ne particularităţile identitar-istorice şi moral-culturale fundamentale, ne-a asigurat dăinuirea de-a lungul istoriei. Pornind de la acest adevăr, avem datoria să readucem Biserica la locul pe care l-a avut tradiţional în societatea moldovenească – locul de putere morală supremă.
Blocajul pentru ”Bazele Ortodoxiei” a demonstrat un lucru grav: elitele noastre nu au încredere doar în popor, ci şi în Biserica Ortodoxă – instituţie cu cea mai mare autoritate în rândul populaţiei. Politicienii moldavi atât cei din Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PRCM), cât şi cei din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) privesc Biserica doar ca pe un eventual susţinător în campaniile electorale însă, sub nici o formă, nu doresc să audă vocea Bisericii, să ţină cont de poziţia ei.
PUM consideră această stare de lucruri totalmente deplasată şi anormală.
Ţinând cont de conceptul modern despre cele trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească, precum şi de existenţa factorului mass-media, aşa numita ”puterea a patra”, umaniştii creştini pledează pentru completarea acestui ”şir al puterilor” cu puterea a cincia – Biserica Ortodoxă.
PUM va propune încheierea unui Acord Constituţional dintre Stat şi Biserică, după modelul Acordului Constituţional dintre Statul Georgian şi Biserica Ortodoxă Georgiană, încheiat în anul 2002.
Adoptarea Acordului dintre Statul Moldovenesc şi Biserica Ortodoxă se va efectua prin votul majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova în cadrul unui referendum constituţional.
De asemenea, umaniştii creştini vor elabora şi promova un set de acte legislative prin care să fie asigurate clerului moldovenesc aceleaşi drepturi la protecţia socială, inclusiv dreptul la pensie de la stat, la poliţă de asigurare medicală, de care beneficiază celelalte categorii de populaţie.
Colaborarea cu Biserica Ortodoxă se va desfăşura în toate domeniile de interes public, urmărindu-se un scop bine determinat: însănătoşirea morală a societăţii, o condiţie de bază pentru minimizarea fenomenelor sociale nocive cum sunt criminalitatea, corupţia, desfrâul etc.
Frica de puterea a cincia, nedorinţa de a accepta participarea ei la viaţa publică, manifestate de către reprezentanţii celor patru puteri prin blocarea referendumului pro - ”Bazele Ortodoxiei”, vor fi înlocuite cu fenomenul determinat de umaniştii creştini ca ”simfonie a puterilor”.
Aceasta este temelia morală a crezului nostru politic, pe care dorim să-l transpunem în viaţa socială.

II. Domeniul politicii interne

2.1. ORDINE ÎN STRUCTURILE DE VÂRF ALE PUTERII
O vorbă din popor spune că peştele de la cap se strică. Putem afirma că în Statul Moldovenesc lucrurile merg prost deoarece, timp de aproape 20 de ani de independenţă şi până în prezent, n-a fost clarificat şi pus la punct raportul de împuterniciri dintre instituţia prezidenţială şi cea a primului ministru.
În rezultat, nici unul din cei trei preşedinţi ai Republicii Moldova nu s-a limitat strict la împuternicirile prescrise de Constituţie, fiecare încercând – direct sau indirect, folosind metode autoritare, să îşi atribuie prerogative suplimentare în administrarea trebuirilor statului.
Pentru a pune capăt haosului în structurile de vârf ale puterii, care a căpătat o amploare şi mai mare în perioada de guvernare a AIE, transformând interimatul funcţiei prezidenţiale într-un factor de destabilizare şi înrăutăţire a relaţiilor moldo-ruse, PUM va insista asupra următoarei repartizări a responsabilităţilor între şeful statului şi primul ministru:
În calitate de garant al securităţii naţionale şi comandant suprem, şeful statului trebuie să coordoneze activitatea ministerelor de forţă şi a ministerului relaţiilor externe. De asemenea, preşedintele Republicii Moldova trebuie să coordoneze activitatea de combatere a corupţiei în structurile de stat.
În calitate de şef al cabinetului de miniştri, care trebuie să fie format din cel mult zece ministere, primul ministru trebuie să coordoneze politicile economice ale statului şi de protecţie socială a populaţiei, să asigure dezvoltarea şi buna funcţionare a infrastructurii, promovarea învăţământului, ştiinţei, culturii.
Ambii demnitari – şi şeful statului, şi primul ministru – vor prezenta anual parlamentului rapoarte despre rezultatele activităţii în domeniile de responsabilitate. Majoritatea parlamentară va putea exprima vot de neîncredere unui, sau altui ministru, care va fi obligat să demisioneze. În locul ministrului demis, primul ministru va propune o altă candidatură.
În cazul ministerelor de forţă şi celui de relaţii externe, iniţial candidaturile vor fi desemnate de şeful statului, primul ministru doar le va accepta pentru a le propune spre aprobare Parlamentului.
Fiind ales prin votul direct al poporului, Preşedintele Republicii Moldova, în cazul în care va fi membru al unui partid, după depunerea jurământului îşi va suspenda apartenenţa politică.
Umaniştii creştini pledează pentru implementarea în mod de urgenţă a acestui mecanism în viaţa politică din Moldova. Oamenii trebuie să ştie cine şi de ce este responsabil, în caz contrar, haosul va continua să domine.

2.2. TRAGEREA LA RĂSPUNDERE PENALĂ A CELOR CARE AU DISTRUS SIMBOLURILE STATULUI MOLDOVENESC
La 7 aprilie 2009 în centrul Chişinăului au fost săvârşite crime grave împotriva Statului Republica Moldova. Au fost distruse sediile preşedinţiei şi parlamentului. Mai mult, parlamentul a fost incendiat, au ars un şir de documente de importanţă majoră pentru stat, printre care şi textul original al Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova.
Nici în perioada de cinci luni imediat următoare, în care în fruntea Procuraturii Generale se afla reprezentantul PCRM, nici timp de un an de zile, după venirea în această funcţie a reprezentantului AIE, persoanele care au organizat şi au executat aceste crime nu au fost trase la răspundere.
De asemenea, până în prezent organul de anchetă n-a elucidat circumstanţele legate de presupusele falsificări ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009.
Umaniştii creştini reamintesc că anume afirmaţiile liderilor formaţiunilor care se aflau atunci în opoziţie, despre comiterea de către guvernarea comunistă a unor falsificări în masă, au provocat acţiunile de protest care s-au soldat cu comiterea crimelor menţionate.
Faptul că ancheta practic este sabotată, iar întreaga vină a fost în final atribuită poliţiei, clasa politică ieşind (a câta oară!) basma curată din toată această istorie murdară, trezeşte revoltă şi indignare.
PUM promite că, în scurt timp după venirea sa la putere, va asigura finisarea anchetei şi tragerea la răspundere penală atât a organizatorilor, cât şi a principalilor executori ai acestor crime.
Umaniştii creştini dispun de cadre competente, cu o înaltă pregătire profesională, care sunt capabili să investigheze şi să elucideze evenimentele în cauză pentru a diferi justiţiei infractorii.
Umaniştii creştini dispun de voinţa politică necesară pentru a spăla ”ruşinea naţională” din 5-7 aprilie 2009 de pe obrazul statului şi al societăţii moldoveneşti.

2.3. ORDINE ÎN ACTIVITATEA MINISTERELOR ŞI INSTITUŢIILOR PUTERII CENTRALE
Coaliţiile de guvernare constituie o practică răspândită în statele democratice. Din păcate, în Republica Moldova fiecare coaliţie este transformată de actorii politici într-o caricatură. În rezultat, în ochii populaţiei este discreditat atât principiul coalizării politice, cât şi instituţiile statului moldovenesc în ansamblu.
Trebuie pus capăt practicii vicioase de înlocuire a angajaţilor aparatului ministerului, până la ultima derdicătoare, cu reprezentanţii partidului politic căruia i-a revenit conducerea ministerului în rezultatul partajării portofoliilor.
Umaniştii creştini propun efectuarea în regim de urgenţă a reformei aparatului puterii centrale în vederea eficientizării lui.
Fiecare ministru va avea dreptul să aducă cu el şi să angajeze în minister de la cinci până la zece experţi, în dependenţă de numărul ramurilor de subordonare ce revin ministerului. Aceşti experţi vor ocupa funcţiile de consilieri politici (ajutori) ai ministrului. Întruchipând realizarea principiului responsabilităţii politice în activitatea ministerului, ei vor părăsi activitatea în aparat odată cu plecarea ministrului.
În rest, ministerele şi celelalte instituţii ale puterii centrale vor fi depolitizate.
Funcţiile de viceminiştri vor fi lichidate, în fiecare minister instituindu-se funcţia de secretar de stat, care va dirija cu activitatea funcţionarilor cu angajare permanentă în aparat. Această categorie de funcţionari publici va fi angajată doar prin concurs şi, odată la cinci ani, supusă atestării profesionale.
Atât secretarii de stat, cât şi funcţionarii publici din subordine nu vor avea dreptul să adere la partide politice.
Acelaşi principiu de separare strictă a angajaţilor pe criterii politice, de cei angajaţi pe criterii profesionale, va fi valabil şi pentru aparatele administraţiei publice locale.
PUM va propune modificări a legislaţiei cu privire la serviciul public, astfel ca avansarea în rang şi majorarea salariului funcţionarului public să depindă de rezultatele atestării profesionale.
De asemenea, funcţionarul public va beneficia de un grad sporit de protecţie socială, inclusiv la pensionare.
Scopul nostru este ca fiecare cetăţean care doreşte să fie angajat în cadrul serviciului public din Republica Moldova să se subordoneze exclusiv cerinţelor legislaţiei şi nu intereselor, sau cerinţelor de moment, cum se întâmplă în prezent de fiece dată când la conducerea ministerului vine o persoană nouă.

2.4. COMBATEREA REALĂ A CORUPŢIEI, LICHIDAREA SCHEMELOR MAFIOTE, ANIHILAREA INFLUIENŢEI OLIGARHILOR
Atât guvernarea comunistă, cât şi cea a AIE s-au ocupat doar cu mimarea combaterii corupţiei. Timp de opt ani, cât la putere s-a aflat PRCM, nimeni din cei afiliaţi guvernării n-a fost tras la răspundere. Locul grupărilor criminale din primul deceniu de independenţă a fost, prin concursul direct al demnitarilor statului, ocupat de scheme frauduloase de spălare a banilor, de contrabandă şi evaziuni fiscale în proporţii deosebit de mari.
Datorită concreşterii politicii de tip autoritar cu sfera businessului şi monopolizării unor domenii ale acestuia, s-a creat şi consolidat capitalul de tip oligarhic. Din cauza incapacităţii şi ineficienţii AIE, interesele acestui capital continue să influenţeze politica statului şi după plecarea comuniştilor de la putere.
Ideea unui organ de stat unic, cu funcţii monopoliste în combaterea corupţiei, n-a dat rezultate satisfăcătoare. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) s-a transformat într-un instrument de ”dat la bot” şi de răfuială cu oponenţii puterii atât cei politici, cât şi cu oamenii de afaceri neafiliaţi puterii.
În loc să lichideze CCCEC, după cum a promis, AIE l-a subordonat propriilor interese politice. În schimbul combaterii corupţiei s-a lansat o paradă ruşinoasă de ”dezvăluiri senzaţionale” şi ”demascări ale capilor mafiei” însă, fără tragerea la răspundere penală a persoanelor vizate de toate aceste dezvăluiri-demascări. Astfel, combaterea corupţiei a fost transformată într-un circ politic, iar schemele economice frauduloase, de pe urma cărora bugetul de stat suportă pierderi de sute milioane lei, continuă să deservească interesele celor aflaţi la guvernare.
Pentru a schimba radical situaţia în acest domeniu de importanţă vitală pentru securitatea naţională PUM propune:
- lichidarea CCCEC;
- crearea Poliţiei Fiscale şi a Serviciului de Investigaţii Financiare cu încadrarea în statele ei a unei părţi din colaboratorii CCCEC;
- încadrarea colaboratorilor CCCEC, rămaşi în statele Serviciului de Informaţii şi Securitate, cu concretizarea concomitentă a împuternicirilor SIS, în domeniul respectiv;
- crearea pe lângă Preşedintele Republicii Moldova a unui Consiliu Coordonator Anticorupţie (CCA) care, activând sub preşedinţia nemijlocită a şefului statului, nu doar va asigura o concurenţă sănătoasă între structurile abilitate să combată acest flagel, ci va avea grijă ca toate dosarele intentate să ajungă de la organele procuraturii în justiţie.
CCA va acumula şi va da publicităţii informaţia despre veniturile şi averile deputaţilor, miniştrilor şi altor funcţionari de rang înalt, în primul rând, în baza verificării minuţioase a datelor din declaraţiile de venit ale tuturor persoanelor vizate.
De asemenea, CCA va monitoriza atent activitatea persoanelor cu venituri mari şi deosebit de mari, monitorizând ca să nu fie exercitată influenţă asupra politicii organelor de stat.
Pe de altă parte, orice afacere sau orice avere obţinute legal, indiferent de proporţii, vor fi protejate de atacuri gen ”reider” din partea structurilor de forţă.

III. Politica economică şi de protecţie socială a statului

3.1. PRIORITATE SECTORULUI REAL AL ECONOMIEI NAŢIONALE
Tranziţia la economia de piaţă fără un scop final bine determinat – ce stat sub aspect social şi economic dorim să creăm – a plasat societatea într-o situaţie de haos. Ramurile care reprezentau structura tradiţională a Produsului Intern Brut (PIB) al ţării – industria alimentară, industria tutunului, zahărului, viticultura şi vinificaţia etc., – se află în criză, unele sunt pe cale de dispariţie. Obstacolele interne în calea creşterii economice ţin de sfera de activitate şi responsabilitate a Guvernului.
Modificarea structurii PIB-ului în mare măsură ţine de stabilirea ramurilor prioritare în dezvoltarea economică a ţării.
Pentru redresarea situaţiei în sectorul real al economiei naţionale PUM consideră necesare următoarele acţiuni:
3.1.1. Determinarea ramurilor prioritare în dezvoltarea economiei naţionale, pornind de la criteriile:
ponderea în PIB;
crearea noilor locuri de muncă;
contribuţia la formarea bugetului public.
3.1.2. Analiza şi stabilirea noilor relaţii dintre producătorii agricoli, industria alimentară, industria prelucrătoare, pe de o parte ,şi statul, de altă parte. Este necesară o nouă politică a statului în ramura dată care ar transforma agricultura în principalul furnizor de produse alimentare atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.
3.1.3. Contribuţia statului la formarea unui sistem de producere, achiziţie şi comercializare a producţiei agricole.
3.1.4. Analiza stării actuale a businessului mic şi mijlociu în scopul creării unui sistem de stimulare.
3.1.5. Adoptarea unui program de stat de dezvoltare a sectorului energetic în scopul asigurării securităţii energetice a ţării.
3.1.6. Trecerea de la o economie agrară la o economie modernă.

3.2. DESCENTRALIZAREA PUTERII
Reforma teritorial-administrativă în Republica Moldova a decurs controversat, fragmentar, fără a da rezultatul scontat. La acest capitol PUM propune:
3.2.1. Descentralizarea puterii economico-financiare în scopul sporii drepturilor şi responsabilităţilor administraţiei publice locale pentru dezvoltarea economică a teritoriilor şi formarea bugetelor locale.
3.2.2. Descentralizarea puterii administrative şi fiscale în scopul mai bunei prestări a serviciilor sociale şi eficientizării activităţii economice în teritoriu.

3.3. REVIZUIREA POLITICII FISCALE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII ECHITĂŢII SOCIALE
Pe parcursul perioadei precedente povara fiscală a fost pusă pe umerii consumatorului. Despre aceasta vorbeşte ponderea excesivă a impozitelor pe consum (indirecte) în veniturile bugetului.
Pentru redresarea situaţiei este necesară elaborarea unei politici fiscale care ar prevedea o creştere a ponderii impozitelor directe (pe profit, pe venit, pe proprietate), astfel ca participarea membrilor societăţii la formarea bugetului public să fie în funcţie de starea lor material-financiară.
Reintroducerea impozitului pe profit pentru persoanele juridice (impozitului corporativ).
Problema deficitului bugetar, în condiţiile actuale, cere stabilirea unor surse noi de venit în buget, precum şi optimizarea cheltuielilor.

3.4. DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE OCROTIRE A SĂNĂTĂŢII CU RESPECTAREA CARACTERULUI SOCIAL AL RAMURII

Perfecţionarea sistemului de asigurare medicală obligatorie care ar avea ca scop lărgirea pachetului de servicii medicale, acordate în cadrul programului unitar de asistenţă medicală obligatorie.
Eficientizarea utilizării mijloacelor fondului de asigurări medicale.

3.5. ELABORAREA ŞI REALIZAREA PROGRAMELOR DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ destinate păturilor vulnerabile ale populaţiei.

3.6. PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE PENSII
Separarea asistenţei sociale de asigurarea socială este apreciată pozitiv. Însă sistemul elaborat nu asigură un nivel decent al pensiei pentru acoperirea minimului de existenţă. Fondul Social nu face faţă plăţilor obligatorii şi este nevoit să recurgă la alocaţii din bugetul de stat. Agravarea situaţiei demografice, îmbătrânirea populaţiei sporesc presiunile asupra Fondului Social.
Pentru depăşirea situaţiei existente vor fi examinate actele normative în vigoare, în scopul înaintării propunerilor de modificare şi completare pentru perfecţionarea sistemului de pensionare.
Vom susţine adoptarea unei politici de acordare a asistenţei sociale echitabile din punct de vedere social şi eficientă din punct de vedere economic, cât şi stabilirea unei relaţii adecvate între mărimea contribuţiilor sociale şi mărimea pensiei.

3.7. REMUNERAREA FORŢEI DE MUNCĂ. SALARIZAREA
Salariul mediu în Moldova rămâne cu mult inferior celui din ţările vecine, iar salariile din sectoarele importante pentru economie, cum ar fi învăţământul şi sănătatea, rămân mai mici în comparaţie cu salariul mediu pe economie. Fapt ce duce la migraţia specialiştilor din ramurile date, împiedicând, ca urmare, dezvoltarea economică şi socială a ţării.
Migraţia de la factorul „evadării din sărăcie” sa transformat în o trăsătură specifică vieţii cetăţenilor Republicii Moldova, un element al imaginii ţării noastre peste hotare. În ultimii ani, o contribuţie considerabilă la dezvoltarea economică a ţării au avut-o remitenţele.
Pentru redresarea situaţiei la compartimentul dat, Partidul Umanist din Moldova consideră necesar:
ajustarea Strategiei Naţionale cu privire la politicele de ocupare a forţei de muncă pentru următorii 10-15 ani, pentru a asigura o legătură eficientă cu priorităţile de dezvoltare a ţării;
ajustarea sistemului de învăţământ din Republica Moldova în vederea creării pe piaţa muncii a unui echilibru între cererea şi oferta de forţă de muncă;
elaborarea, adoptarea şi implementarea Planului de acţiuni pentru susţinerea revenirii în ţară a emigranţilor;
elaborarea măsurilor, inclusiv majorarea salariilor în sfera bugetară, care ar permite creşterea calităţii serviciilor publice (învăţământul, asistenţa medicală, protecţia socială, administraţia publică).

3.8. ELABORAREA ŞI ADOPTAREA UNUI PROGRAM DE DEZVOLTARE A ASIGURĂRILOR
Promovarea sectorului de asigurări cu ajutorul societăţilor şi companiilor private prin popularizarea serviciilor de asigurări şi sporirea gradului de încredere a populaţiei.
Elaborarea şi adoptarea unui program de dezvoltare a pieţei de asigurări.

IV. Domeniul politicii externe

4.1. REINTEGRAREA, ÎN DOUĂ ETAPE, ÎN SPAŢIUL ESTIC – PRIORITATE A POLITICII EXTERNE
4.1.1. Prima etapă presupune reintegrarea economică.
Suntem pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală Belarusi-Kazahstan-Rusia, ne vom sincroniza acţiunile în această direcţie cu Ucraina. Ţinând cont de experienţa Europei occidentale de creare a Pieţei Comune, vom elabora - de comun acord cu Rusia, Ucraina, Belarusi, alte state-parteneri – politici de creare a unui spaţiu economic unic.
4.1.2. Etapa a doua va consta în integrarea politică.
Împreună cu aliaţii din alte ţări CSI vom promova ideea creării unei uniuni politice a statelor noastre – după exemplul şi cu aplicarea experienţei şi a principiilor Uniunii Europene.
Va fi constituit un mecanism interstatal de coordonare a eforturilor în această direcţie. Va fi creată o mişcare internaţională de masă, care să sprijine realizarea ideii pe teritoriul ţărilor respective.

4.2. CONSOLIDAREA ŞI DIVERSIFICAREA PARTENERIATULUI STRATEGIC CU FEDERAŢIA RUSĂ
Începând cu anul 2004, relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă s-au înrăutăţit constant. Această tendinţă a avut impact negativ asupra exportului de produse agricole şi mărfuri moldoveneşti pe piaţa rusească, culminând cu aşa-numita criză a vinului din 2006. Nici fosta guvernare a PCRM, nici actuala a AIE n-au fost în stare să schimbe situaţia în relaţiile moldo-ruse, ele aflându-se în ultimii ani fie în stagnare, fie din nou înrăutăţindu-se. Liderii politici de la Chişinău foloseau vizitele la Moscova şi întâlnirile cu reprezentanţii conducerii Federaţiei Ruse exclusiv în scopuri electorale, iar declaraţiile despre parteneriatul strategic cu Rusia rămâneau doar vorbe goale.
Partidul Umanist din Moldova consideră relaţiile cu Federaţia Rusă drept o prioritate a politicii externe a Republicii Moldova. Acest considerent se bazează nu doar pe necesitatea menţinerii unor bune relaţii în economie, pe orientarea noastră tradiţională spre piaţa rusească sau pe dependenţa de resursele energetice ruseşti. Rusia rămâne a fi un factor-cheie în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, neglijarea căruia nu va permite reintegrarea teritorială a Moldovei. În afară de aceasta, există factorul unităţii spirituale între poporul rus şi poporul moldovenesc, axat pe aceeaşi credinţă creştin-ortodoxă şi condiţionat de apartenenţa la aceeaşi Biserică Ortodoxă.
În asemenea circumstanţe Chişinăul are obligaţia să promoveze constant o politică de sporire a încrederii dintre ambele părţi. Din acest punct de vedere nu are rost să propui doar proiecte economice, incoerente şi fără interes pentru partea rusă, cum s-a procedat în anii precedenţi. Umaniştii creştini vor elabora şi vor înainta spre realizare un şir de proiecte umanitare comune în cele mai diverse sfere, cum ar fi învăţământul, ştiinţa şi inovaţiile, cultura etc.

4.3. CONSOLIDAREA RELAŢIILOR DE BUNĂ VECINĂTATE CU ROMÂNIA ŞI UCRAINA
În douăzeci de ani de suveranitate guvernările din Republica Moldova n-au fost capabile să promoveze politici care ar asigura întreţinerea unor relaţii temeinice şi reciproc avantajoase cu statele vecine. Mai mult, până în prezent în relaţiile bilaterale atât cu România, cât şi cu Ucraina există probleme nesoluţionate, menţinerea cărora pe ordinea de zi se datorează, în mare parte, inconsistenţei şi neprofesionalismului diplomaţiei moldoveneşti.
Guvernarea comunistă a ratat lamentabil şansa încheierii tratatului de bază dintre Republica Moldova şi România în perioada în care ţara vecină era în negocieri cu Bruxelul privind aderarea la Uniunea Europeană. O asemenea şansă a fost din plin valorificată de Kiev, obţinând semnarea documentelor bilaterale de bază cu Bucureştiul. Cât priveşte cadrul general al relaţiilor moldo-române, în toată perioada de independenţă Chişinăul, oscilând între declaraţiile de ”dragoste frăţească” şi învinuirile în ”expansionism imperial”, aşa şi n-a reuşit stabilirea priorităţilor în raporturile cu Bucureştiul. Chiar şi în sfera umanitară, unde relaţiile ar putea fi favorizate de identitatea lingvistică şi spiritual-culturală, de perioadele comune din trecutul istoric, partea moldovenească n-a ştiut să valorifice potenţialul relaţiilor moldo-române.
Deşi fără oscilaţii spectaculoase, însă tot atât de ineficientă, s-a dovedit a fi politica Republicii Moldova în raport cu Ucraina. Până în prezent există o listă întreagă de probleme nesoluţionate – privind delimitarea frontierelor, proprietate, trafic transfrontalier etc. Probleme care periodic reapar pe agenda relaţiilor moldo-ucrainene, însă, nici una dintre ele n-a fost rezolvată definitiv.
Partidul Umanist din Moldova consideră că în relaţiile cu statele vecine trebuie să domine pragmatismul şi o viziune clară a intereselor reciproce. Conducerea politică de la Chişinău trebuie să-şi formuleze un şir de priorităţi atât în relaţiile cu Bucureştiul, cât şi cu Kievul care, ulterior, să devină sarcini concrete în agenda de lucru a diplomaţiei moldoveneşti.

4.4. DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI STRATEGIC CU UNIUNEA EUROPEANĂ
Deoarece este evident că extinderea Uniunii Europene (UE) spre Est practic s-a încheiat, politica Republicii Moldova în relaţiile cu această comunitate de state trebuie să se concentreze asupra valorificării potenţialului Parteneriatului Estic.
Partidul Umanist din Moldova este de părerea că pentru valorificarea parteneriatului strategic cu UE sunt necesare:
elaborarea şi adoptarea unor programe de comerţ asimetric cu UE;
obţinerea dreptului de liberă circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova în UE;
asigurarea accesului liber al mărfurilor moldoveneşti competitive pe piaţa europeană.

Partidul Umanist va veni în Parlament pentru a transpune în viaţă aceste oferte electorale şi a restabili încrederea în popor, ordinea şi valorile creştin-ortodoxe tradiţionale ale acestui neam.