Nume
Parola
Vizualizări: 3353
(INTERVIU) Serghei Neicovcen: La 24 de ani de independenţă, suntem acolo de unde am pornit
25 August 2015 — În ce punct al dezvoltării sale istorice sub aspect economic, social şi politic se află Republica Moldova la cea de-a 24-a aniversare a Independenţei? Procesul de dezvoltare este unul firesc, cu întârziere, în ritmuri anticipate? Care sunt lecţiile învăţate şi lecţiile de învăţat? Şi care este perspectiva apropiată şi îndepărtată a societăţii moldoveneşti şi în special sub aspectul integrării europene? La aceste întrebări a încercat să răspundă Agenţia de presă IPN în cadrul unui ciclu de materiale cu genericul: „Moldova la 24 de ani: Cine suntem? Încotro mergem?”, solicitând opiniile experţilor din diferite domenii.
---

Serghei Neicovcen, directorul executiv al Centrului Contact, spune că, după 24 de ani de independenţă, Moldova rămâne într-o perioadă de tranziţie. „Aşa a fost şi 10, şi 15 ani în urmă. Peste tot declaram că Moldova este în tranziţie, dintr-o ţară care abia a devenit independentă spre un alt nivel de dezvoltare. Cu părere de rău, situaţia nu s-a schimbat cu mult şi Moldova rămâne cea mai săracă ţară din Europa. Rămânem acolo de unde am pornit”, a subliniat directorul Centrului Contact.

Serghei Neicovcen spune că avem prea des alegeri, suntem pe primul loc între ţările din fosta URSS după numărul de alegeri desfăşurate. Clasa politică este foarte divizată. Ţara este dezmembrată din punct de vedere politic şi aceasta duce la aceea că procesul de dezvoltare este încetinit. O altă problemă este de ordin economic. Republica Moldova în primii 10 ani de independenţă a pierdut foarte mult, economia s-a prăbuşit. Şi acum ţara rămâne foarte săracă şi dependentă energetic de alte ţări, de pieţele de desfacere din Rusia. Nivelul de dezvoltare a antreprenoriatului mic şi mijlociu este scăzut, iar ritmul e foarte încet. Conflictul transnistrean la fel îngreunează dezvoltarea ţării.

Serghei Neicovcen crede că societatea civilă într-o ţară ca Moldova trebuie să joace 2 roluri importante. Primul este rolul unui „câine de pază”, să monitorizeze ceea ce face guvernarea, să răspundă prompt la provocări. Al doilea rol este cel de a sprijini ţara în situaţii dificile, deoarece societatea civilă poate prelua mai multe servicii pe umerii săi, servicii sociale şi, în unele cazuri, servicii economice.

Şi clasa politică trebuie să fie mult mai responsabilă. La noi s-a discutat foarte mult despre faptul că nu avem partide politice, avem mai mult interese decât partide. Clasa politică nu este unită, se preocupă mai multe de interesele unui grup de oameni decât de cele ale societăţii. Partidele politice practic nu sunt controlate de societate. Aici noi trebuie să tindem ca clasa politică să fie mai responsabilă şi să stabilim mecanisme de control a acesteia, spune directorul Centrului Contact.

Potrivit lui Neicovcen, Moldova încă nu este percepută de mulţi cetăţeni ca o ţară a lor, nu există încă identitate naţională. Trebuie să găsim o modalitate de a uni poporul pentru ca acesta să se gândească mai mult la propria ţară, la dezvoltarea ei. Exodul de oameni trebuie să fie o lecţie învăţată pentru societate şi guvernare, oamenii nu-şi văd viitorul aici, nu vor să-şi crească aici copiii şi trebuie să întreprindem măsuri în acest sens. Ţara are perspective de viitor numai dacă se va dezvolta prin prisma vectorului european. „Trebuie să le spunem tuturor şi să convingem toată lumea că modelul european de dezvoltare este aproape unica şansă pentru viitorul ţări”, a subliniat directorul Centrului Contact.

Vorbind despre integrarea europeană, Serghei Neicovcen a spus că acesta este mai mult un proces, nu atât un scop în sine. Scopul principal este dezvoltarea Republicii Moldova în baza unui model european. Ceea ce se întâmplă acum în ţară generează însă riscul să stopăm acest proces. Moldova e în cea mai şubredă situaţie de când şi-a declarat oficial cursul spre UE.
Mariana Galben, IPN