Nume
Parola
Vizualizări: 349
Comunicat informativ // CALM: ”PRIN PROMOVAREA UNOR MODELE RADICALE ȘI PRIPITE ALE REFORMEI TERITORIAL-ADMINISTRATIVE, AR PUTEA FI DISTRUSĂ COLOANA VERTEBRALĂ A ȚĂRII – SATELE!
19 Iulie 2017 — Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, organizație care reprezintă majoritatea unităților administrativ-teritoriale din Republica Moldova și primari din majoritatea partidelor politice, propune un model și o viziune proprie privind reforma a administrației publice locale. În cadrul unor consultări ample în toate raioanele țării, organizate de CALM, edilii locali au menționat că modelele propuse de autoritățile centrale vor duce la moartea satului moldovenesc, iar o reformă veritabilă trebuie să se bazeze pe realizarea în primul rând a descentralizării administrative (financiare, patrimoniale, organizaționale) și cu elemente de optimizare teritorială precum: revizuirea raioanelor, promovarea amalgamării voluntare, dezvoltarea cooperării inter-municipale, dar și o descentralizare eficientă și promptă, pe care o tot așteaptă din 2006.

Cel mai recent număr al ziarului ”Vocea APL” este dedicat în exclusivitate acestui subiect important, dar și procesului amplu de consultare cu edilii locali, lansat de CALM, care consideră că decizia finala care va fi luată trebuie să fie una responsabilă, obiectivă și conectată la nevoile reale ale țării, ușor de implementat și acceptabilă pentru guvernare și toți actorii vizați/interesați.

În editorialul de pe primele pagini ale ziarului, directorul executiv CALM atenționează că abordarea hazardată a unei astfel de probleme complexe riscă să se transforme într-un fiasko, și asta deoarece Republica Moldova deja a trecut prin astfel de experiențe, iar rezultatele au fost dezastruoase pe termen mediu și lung pentru întreg procesul de descentralizare și modernizare a APL: ”Observăm cu îngrijorare că poziția CALM nu este conștientizată, iar autoritățile statului, sub presiunea inexplicabilă a anumitor parteneri de dezvoltare (contrar principiilor și valorilor oficial promovate în RM) și la sugestia unor consultanți străini (deconectați de la înțelegerea cauzelor reale ale problemelor și realitățile noastre), tot mai mult înclină spre promovarea unei reforme administrativ-teritoriale radicale, într-un mod unilateral, netransparent și total contrar principiilor incluziunii și participării democratice. Iar cel mai grav în această situație este că practic toate argumentele în baza cărora se insistă pe reforma dată sunt greșite, nu au nicio legătură cu fragmentarea administrativ-teritorială sau reprezintă niște consecințe a unor procese/situații ce țin de cu totul alte cauze. În consecință, există risc major ca Guvernul să adopte în acest sens decizii grăbite și neevaluate suficient sub aspectul impactului și al efectelor pe care le pot avea. S-a uitat o axiomă fundamentala de care trebuie să se ghideze orice guvernare responsabilă și autentică – OAMENII NU SUNT CIFRE, IAR SATELE NU SUNT SUME! ”.

Astfel, CALM propune modelul său al reformei APL: ” Modelul DACIA se bazează pe o abordare complexă, realistă, multilaterală, flexibilă și cu îmbinarea în mod armonios a celor trei elemente/direcții de bază:
descentralizarea administrativă, cooperarea inter-municipală și delegare, amalgamarea voluntară. Acest model reprezintă o îmbinare logică și realistică a tuturor opțiunilor de reformă propuse până în prezent, cu excepția celor radicale și incompatibile În cadrul acestui model, de fapt, pornind de la problemele reale și actuale cu care se confruntă APL, se propune ca bază un complex de măsuri concrete de descentralizare efectivă, iar amalgamarea și cooperarea inter-municipală devin elemente și/sau instrumente puse la îndemâna comunităților locale în vederea eficientizării după necesitate a activității APL. Ideea principală este să continuăm în primul rând cu procesul de descentralizare financiară, economică, patrimonială etc. Să facem unele optimizări la nivel teritorial care se impun deja de mai mulți ani (revizuirea statutului UAT de nivelul II), acordarea statutului de municipii orașelor reședință de raioane, să dezvoltăm/promovăm cadrul legal și instituțional necesar pentru cooperare inter-municipală și amalgamare voluntară , dând posibilitatea celor care doresc şi pot să se unească să o facă, să le promovăm pe larg, să căutăm resurse ca să stimulăm această amalgamare voluntară; să dezvoltăm mecanisme de delegare a anumitor servicii-competențe. Nu în ultimul rând, urmează a acorda/descentraliza către APL libertatea deplină în domeniul organizării, funcționării și remunerării în cadrul APL; să revedem activitatea organelor judiciare și de control în scopul reducerii presiunii și blocajelor activității APL; să asigurăm o descătușare a inițiativei la nivel local.”, menționează Viorel Furdui.

Reforma administrativ-teritorială trebuie privită ca un corp comun cu procesul de descentralizare financiară. Este opinia membrilor CALM, expusă la dezbaterile privind reforma administrativ-teritorială. Aceștia au specificat că reforma nu trebuie abordată doar ca o strategie de optimizare, ci să cuprindă o viziune complexă, care să aibă ca finalitate avantaje pentru comunităţii locale, servicii de calitate înaltă și, desigur, să cuprindă instrumente de fortificare a autonomiei și democraţiei locale. Iată doar câteva opinii inserate în paginile ziarului.

Alin Nica, primar de Dudeștii Noi a menționat, prin prisma experienței
României: ” E ipocrit a spune că nu ai capacitate administrativă pentru că nu ai venituri, pentru că legea nu-ţi permite să ai venituri la nivel local şi vă desfiinţăm!!! O abordare de genul acesta, simplistă, superficială mi se pare total lipsită de fundament pentru o măsură atât de amplă ca reforma administrativ teritorială. De ce nu a reuşit acea reformă din 1998 cu judeţele? Pentru că guvernul, autoritatea centrală nu vrea să dea din resurse către teritoriu.”

Alexei Busuioc, primar de Capaclia, consideră că, prin promovare peste noapte a unor proiecte dubioase și ambigue, autoritățile pun carul în fața boilor:” Îmi displace faptul că suntem puși în situația să alegem din câteva variante impuse de cineva. Noi abia acuma o să discutăm, o să reflectăm și o să spunem ce vrem noi și care e modelul agreat de majoritatea APL. Și în raionul meu sunt sate care au 500-600 de locuitori, dar trebuie să conștientizăm că oamenii nu sunt cifre, iar fiecare localitate are tradițiile sale. Părerea mea e că trebuie să rezolvăm problema infrastructurii în aceste sate, să le lăsăm pe toate aproape 900. Cele mici să treacă la localități mari, dar să rămână un primar și un secretar. Iar dacă până în 2023 se vede ineficiența unei astfel de scheme să se facă schimbări. Să lăsăm natura să facă regulile.”

Primărița satului Clișova, Elena Rotaru, a opinat că, în istoria Republicii Moldova există exemple care demonstrează că reformele făcute în grabă, pe negândite, pot duce localitățile la sapă de lemn: ”Astăzi în capul mesei stau banii, finanțele, dar nu conștientizăm pe ce se axează această reformă. În fond, pe niște rezultate pe care le așteaptă o țară întreagă. Ne-am revenit în 2003, după o perioadă în care eram ca după război. În cadrul oricărei reforme, pentru fiecare primărie trebuie de făcut o analiză detaliată, nu de optimizat cu ochii închiși, pentru pot fi comunități mici, dar cu potențial mare. Primăria mea, chiar dacă are 1400 de locuitori, stă mai bine financiar decât primăria vecină care are peste 2000 de locuitori. Ar trebui să analizăm judicios fiecare situație în parte.”

Ludmila Rotari, primar de Iserlia, a opinat: ”Avem 1200 de locuitori, dar credeți că satele mici nu rezolvă probleme mari? Întotdeauna le-am rezolvat! Noi o să rămânem fără drumuri, fără infrastructură, iar patru sate sunt pe cale să dispară din cauza politicilor care pun la perete localitățile cu un număr mai mic de populație. Da, 50 de persoane, 100 de persoane, dar e un sat cu tradițiile și oamenii lui. De unde această manie de a distruge, cum ulterior vom restabili aceste lucruri? Înțeleg considerentele economice, dar se merge pe o cale greșită. Trebuie de studiat potențialul material, cultural și uman al fiecărui sătuc și după aceasta de dat cu radiera!”

Comasarea satelor în cadrul unei reforme teritorial-administrative făcută în pripă ar putea duce la moartea satului moldovenesc, au mai menționat edilii:

Eugeniu Moroșan, primar de Sevirova: ” În componența primăriei intră comuna Ivanovca cu 470 de locuitori și Sevirova cu 870. Ca să facem comasare la 7 mii de locuitori, trebuie să intre 7 sate sau chiar mai mult. Lumea nu e de acord. Când s-a închis școala și grădinița la Ivanovca, autoritățile au promis că vor oferi transport, dar nici până în ziua de azi nu s-a dat nimic, iar oamenii se descurcă cum pot.”

Pantelei Mîța, primar de Alexeevca: ” Am în subordine patru sate, în care școlile au fost închise, grădinițele - oamenii nu au de lucru. Ce fac? De fapt, s-o spunem direct – distrug satele! Aceasta se vede de aici, din teritoriu. Dacă va fi vorba de comasare, ca să ajungă la Răduleni, pentru un simplu certificat oamenii vor trebui să treacă prin Alexeevca – 6 kilometri, după care încă 6 kilometri. Unde e logica?
Oamenii și așa sunt săraci, iar primarii se vor pomeni cu patru cimitire, patru infrastructuri, pe care vor trebui să le susțină cu aceeași bani…”

Victor Boicu, primar de Frumușica: ”Pe vremuri a fost realizată comasarea primăriilor, dar efectul a fost tocmai invers. Lasă să facă întâi reforma administrației publice și să ne demonstreze că e mai bine când primăriile sunt comasate și că reformele vor merge. SĂ ofere un exemplu viabil pe cazul celor care deja sunt comasați. Nu întâi să ne comasăm și apoi să dăm cu capul în bară.”

Iurie Cheleș, primar de Cernița: „ Oameni buni, și așa satele în Republica mor. Am închis școlile, închidem grădinițele și acum le mai luăm și primăriile. Eu nu văd unde sunt beneficiile în cazul satelor care vor rămâne fără primărie. Dacă satul Cernița are o mie de locuitori și satul Coșernița – o mie cinci sute, credeți că va crește bugetul? De unde? Doar se reiese din numărul de populație!”

Valeriu Lopaci, primarul de Parcani: ”Unii zic că primarii se opun reformei pentru că se tem că vor pierde lucrul. Un argument mai penibil nu poate exista. Cum credeți că un om care a câștigat încrederea și votul unui sat întreg nu-și va găsi activitate? Am văzut în Estonia primării cu 300 de locuitori, în Franța – cu 200. Vreau să vă spun că numărul populației nu ar trebui să conteze deloc, ci mai mult potențialul localității. Experiența județelor ne-a demonstrat că sate comasate sunt lăsate în paragină. În acea perioadă, nici un centimetru de drum nu a fost reparat, în timp ce acum noi realizăm acest lucru”.

Edilii spun că, chiar dacă depopularea se aduce drept argument pentru necesitatea comasării satelor, efectul va fi exact invers, iar zeci, sute de sate ar putea dispărea pur și simplu, iar odată cu ele, tradițiile și specificul fiecărei localități în parte.

Angela Ababei, primar de Cobîlea: ” Eu cred că în cazul primăriilor unde sunt 300-400 de locuitori, acolo trebuie de cântărit bine. Vreau să vă spun că multe sate mici au rămas deja fără școli, iar dacă rămân și fără primării, atunci vor deveni neatractive pentru cetățeni și, practic, aceste sate vor dispărea de pe harta Republicii Moldova.”

Victor Rusu, primar de Bursuc: ”Ce înseamnă o primărie? Aceasta este sufletul, părintele localității. Noi vrem să-l trimitem pe tata la război și să rămână familia orfană. Nu cred că comasarea este o soluție, dimpotrivă trebuie de adus serviciile la cetățean. Vedem cât de eficient lucrează sistemul de cooperare inter-municipală la colectarea gunoiului.
Haideți să nu ne grăbim, să discutăm etapizat.”

Pavel Bejenari, primar de Palanca: ”De 25 de ani de independență vorbim despre reforme. Vorba veche din bătrâni – de șapte ori măsoară și o dată taie. Reforma în învățământ a fost un eșec, în Ministerul de Interne – la fel. Acum vorbim despre reforma teritorial-administrativă și iar ne grăbim undeva. Dacă e vorba despre o reformă de genul județelor, cum a fost în 1998, eu sunt totalmente împotrivă. De ce? Simplu ca bună ziua.
Acces la satele care au fost trecute la altă primărie nu va exista, iar oamenii se vor chinui dintr-un transport în altul dacă vor avea bani.”

Primarii au mai menționat, în paginile ziaului, că oamenii aşteaptă servicii de calitate, dar pentru a satisface această cerinţă e nevoie de finanţare, de bani, pe care nu-i au. Și asta, deoarece descentralizarea financiară nu s-a realizat decât parţial. Ceea ce s-a făcut până acum a fost pentru mulţi ca o gură de aer, care le-a permis să realizeze multe.

Lilian Carmanu, primar de Mileștii Mici: ” Pentru ca reforma teritorial-administrativă să fie una bună, e nevoie în prealabil de asigurat o infrastructură bună și doar apoi de aplicat un model corespunzător. În caz contrar, riscăm să ne pomenim în fața unui rateu!”

Elena Nicolaev, primar de Șerpeni: ”Nouă nu ni se conturează o reformă clară, având situația reală din localitățile noastre. Am văzut două modele, dar niciunul nu e clar, iar localitățile nu sunt pregătite pentru a ne comasa. Este vorba despre infrastructura foarte slab dezvoltată, comunicațiile intercomunitare foarte slabe, astfel încât activitățile comune ar fi puse sub semnul întrebării. Nu am mers pe niște politici clare ca să fim pregătiți de reformă.”

Ion Ghețan, primar de Hîrbovăț: ”Orice reformă, orice act administrativ care se adoptă trebuie să se pornească de la omul de rând, nu de la strategii impuse de unii sau de alții. Care sunt prioritățile, cum o să-și rezolve problemele cotidiene? În centrul reformei trebuie puse interesele cetățeanului. Discuțiile despre faptul că o să se micșoreze numărul primăriilor, primarilor, funcționarilor publici. Despre ce economie vorbim? Din salariile de 2 mii de lei? Dacă vrem reformă, trebuie să facem primării puternice, să avem posibilitatea de a lua specialiști buni.”

Mihail Burlacu, primar de Zagarancea: ”Cred că e cazul să se facă în trei raioane proiecte-pilot, experimente, să vedem cum funcționează în realitate. Altfel o să se repete soarta gimnaziilor. Ce au făcut? Ne-au îndepărtat cu totul generațiile în creștere. Să facă o analiză acum ce au obținut prin această optimizare, ca să nu repete aceleași greșeli pe dimensiunea APL. Ar trebui de efectuat evaluări de audit la localități, după numărul de locuitori – 2 mii, 4 mii sau 6 mii, iar autoritățile să ne prezinte rezultatele. Și atunci va deveni evident că sunt localități mici care își asigură și venit, și se descurcă bine, dar sunt localități mai mari care nu înregistrează succese. Totodată, prin calcule obiective ar putea înțelege poate că politicile care se aplică sunt de multe ori unele de bancrotizare a primăriilor. E doar o vorbă că nu putem supraviețui. Există localități cu 500 de locuitori care au doi-trei agenți economici și sunt foarte bine. De ce să lichidăm aceste localități?”

Ion Rabacu, primar de Negurenii Vechi: ”Noi nu avem nevoie de reforme, noi avem nevoie de instrumente pentru a administra eficient teritoriul și a ne asigura cu resurse. La noi imobilele nu sunt evaluate, nu sunt înregistrate, iar noi avem impozite sub orice nivel. Cu atâtea probleme la nivel local, ce fel de unire, comasare? Noi trebuie să asigurăm servicii calitative pentru orice om, nu doar în centrele administrative.”

Galina Varvariuc, primar de Valea Mare: ”Noi copiem totul de la europeni, este o modă a experților care își caută de lucru. Ar fi bine să facem așa cum e nevoie la noi, acasă. Accentul trebuie să fie pe dezvoltarea economică a țării, dar să nu căutăm niște bani în săracele de primării!”

Pavel Covalciuc, primar de Zastînca: ”Reformele nu pot fi făcute peste noapte. Acestea trebuie să fie funcționale pe mulți ani înainte. Să nu se întâmple așa că, odată cu schimbarea puterii, acestea să fie anulate.
Cea mai mare problemă a țării e alta, și anume birocrația, care împiedică dezvoltarea, inclusiv a satelor, pe toate dimensiunile. Mai mult, instituțiile statului nu lucrează eficient, astfel că injustiția, economia tenebră, salariile în plic au devenit adevăratele piedici în calea dezvoltării. Nu cred că intervenția statului ar trebui să se concentreze acum pe reformă.”

Oleg Rozimovschi, primar de Dărcăuți: ”Este clar că banii nu vor veni din reforme. Ei se pierd în economia tenebră, care are o amploare foarte mare. Nici economii din salariile mizere ale primarilor nu poți face.
Chiar și în cadrul reformei, în sat vor trebui să rămână 2-3 funcționari. Despre ce fel de economii vorbim? Pentru ca o reformă să fie eficientă trebuie mai întâi de dezvoltat infrastructura, de creat condiții normale de viață, în special în satele mici, căci acolo tot trăiesc oameni!”

Potrivit CALM și a membrilor săi, reforma administrației publice, dar și cea administrativ-teritorială, nu trebuie desfășurate înainte de a-i consulta pe cei care stau la baza țării, și anume edilii locali.
Totodată, trebuie să se țină cont de importanța procesului de descentralizare reală, schemele optime de organizare administrativ-teritorială, dar și de faptul că efectul final al reformelor ar trebui să fie asigurarea cetățenilor cu servicii publice calitative. Primarii din localității țării s-au implicat activ în consultările naționale organizate de CALM, iar opiniile lor se vor regăsi într-o notă detaliată care va cuprinde o poziție consolidată a APL și propuneri concrete, pe care Congresul Autorităților Locale din Moldova o va remite Guvernului.

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă




Statistica

  • 9549 comunicate de presă
  • 324 jurnalişti înscrişi
  • 129 instituţii/companii înscrise
  • 466 utilizatori înscrişi

Valid XHTML 1.0 Strict



Marketing si publicitate