Nume
Parola
Leonid Bujor: Lipsa unui program anticriză a afectat profund şi negativ economia
12 August 2009 — Interviu realizat de Imedia cu Leonid Bujor, ales deputat pe listele Partidului „Alianţa Moldova Noastră”

Imedia: Cum apreciaţi situaţia actuală din economie?

Leonid Bujor: Negarea existenţei crizei in Republica Moldova de către guvernarea comunistă in contextul alegerilor parlamentare şi lipsa unui program anticriză a afectat profund şi negative economia naţională. De exemplu, Georgia şi Tadjikistan au aplicat demult măsuri anticriză, alocand resurse financiare solide pentru a combate efectele ei. Iar Moldova rămâne singura ţară post-sovietică fără un program anticriză, care nu a aplicat nici o măsură reală in această privinţă.

Impactul negativ al crizei mondiale asupra sectorului real al economiei noastre a fost agravat de politica antiinflaţionistă a Guvernului comunist. Aprecierea valutei naţionale, pe fundalul căderii dramatice a valutelor din ţările-parteneri comerciali, au făcut producţia naţională necompetitivă pe pieţele externe, dar şi pe piaţa proprie.

Astfel, Republica Moldova оnregistrează сel mai inalt ritm de scădere a producţiei industriale comparativ cu ţările din regiune. Оncă in 2008 Moldova pentru prima oară a inregistrat un sold negativ al balanţei comerciale in comerţul exterior cu produse agricole – din cantitatea totală de recoltă, care a constituit 1,2 milioane tone – 900 mii tone au rămas in stocuri! Şi numărul populaţiei ocupate in agricultură a scăzut cu 88 mii persoane. Iar diminuarea exporturilor cu peste 20 la sută a majorat deficitul bugetar până la 10% din PIB, peste 1 miliard de dolari.

Ca să facem comparaţie cu o altă criză, cea din 1998, actualmente impactul asupra Bugetului Public Naţional se estimează a fi de 3 ori mai mare. Atunci, veniturile la buget au inregistrat o scădere de circa 8%, pe cand in 2009 aceste pierderi ating 26% faţă de plan. In consecinţă, apar riscuri pentru politicile sociale.

Imedia: Care sunt perspectivele pentru economia Republicii Moldova, reieşind din
contextul regional, dar şi pe fondul turbulenţelor interne?

Leonid Bujor:
AMN are elaborat un program de guvernare bazat pe experienţa unui şir de state care au reuşit in perioade scurte să atingă performanţele economice ale statelor occidentale dezvoltate. L-am numit „Saltul european al Republicii Moldova”. La prima etapă, el prevede diminuarea efectelor crizei mondiale, iar ulterior, accelerarea creşterii economice. Realizarea politicilor incluse in program vor asigura atragerea unor investiţii străine directe de pană la 1,2 – 1,6 miliarde dolari anual; o creştere economică de 7-10 % anual, in medie, pentru diminuarea diferenţei dintre PIB per locuitor in Republica Moldova şi ţările UE. In agricultură credem că e posibil de a spori Fondul de subvenţionare a intreprinderilor până la cota de 1 miliard de lei anual către anul 2010. Iar prin crearea, anual, in fiecare sat, a unei intreprinderi industriale, ne propunem să generăm crearea unui număr mare de locuri de muncă la ţară. Credem că aceste şi
alte obiective ar trebui să se regăsească in noul Program de guvernare a Republicii Moldova.

Imedia: Ce ar trebui să conţină un plan anticriză asupra căruia să se concentreze noul Parlament şi următorul Guvern?

Leonid Bujor:
Pentru a evita şi a diminua efectele recesiunii economice globale AMN are elaborat un program anti-criză şi o să reiau, punctual, conţinutul lui:

- Atragerea investiţiilor străine - cate 1.5 miliarde de euro anual, prin anularea TVA la importul echipamentului şi utilajului tehnologic, dezvoltarea infrastructurii, garantarea şi respectarea de jure şi de facto a dreptului la proprietate.

- condiţii pentru investirea banilor câştigaţi in afaceri proprii, scutindu-i de orice plăţi iniţiale către stat şi simplificand toate procedurile de certificare, autorizare.

- iniţierea lucrărilor publice de anvergură in infrastructură, energetică, instituţii social-culturale, instituţii medicale, apeducte şi canalizare, drumuri, lucrări funciare, pentru reangajarea personalul din construcţii, dar şi din alte sectoare care au fost lăsate să fie afectate de criză.

- protejarea reală a depunerilor cetăţenilor, prin majorarea sumei garantate a depozitelor bancare până la 20,000 Euro per persoană fizică.

- protejarea şi dezvoltarea businessului mic, care are cel mai mare potenţial de creştere a locurilor de muncă, prin оnfiinţarea un Fond Naţional de Garantare pentru creditele acordate IMM-urilor. Vom face disponibile toate activele statului intreprinderilor mici prin inchiriere, răscumpărare in rate şi alte forme de transfer efectiv a proprietăţii.

- creşterea achiziţiilor publice va fi complementată de un sistem eficient de implicare a
intreprinderilor mici şi mijlocii şi chiar a gospodăriilor ţărăneşti. Sistemul de licenţiere va fi redus practic complet.
 
-majorarea exporturilor, prin simplificarea tuturor procedurilor şi documentelor de export, reorganizarea sistemul de metrologie şi certificare şi organizarea unui serviciu de asistenţă in fiecare oficiu vamal.

Imedia:
S-a declarat că se poartă negocieri cu China şi Federaţia Rusă privind
contractarea unor imprumuturi externe importante, pe fondul suspendării relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional. Cum comentaţi aceste declaraţii?

Leonid Bujor: In condiţiile dificile in care se află Republica Moldova la momentul de faţă este foarte important să avem semnat un program de ţară cu FMI, de existenţa căruia depinde colaborarea de mai departe cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială şi alte instituţii internaţionale. Să nu uităm că şi finanţările oferite de Uniunea Europeană sunt legate de acordul cu FMI. Iar această instituţie, este ştiut, condiţionează orice finanţare prin implementarea unor măsuri structurale clare.

In acest context, declaraţiile fostei guvernări privind negocierea unor imprumuturi externe cu alte state trebuie să fie analizate in contextul principalelor agremente financiare ale Republicii Moldova pe plan internaţional. Şi, dacă lăsăm la o parte tenta electorală care li s-a conferit, ar fi bine să le dăm un caracter investiţional clar şi benefic pentru economia ţării noastre.