15 Septembrie 2009 — Interviu cu Valeriu Cazac, directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova

Imedia: Încălzirea globală este mai rar in atenţia opiniei publice din Republica Moldova. Suntem protejaţi de schimbarea climei?

Valeriu Cazac: Urmările încălzirii globale au fost simţite de fiecare cetăţean moldovean in parte prin seceta din 2007 şi inundaţiile catastrofale din 2008. Încălzirea climei şi economia sunt interdependente, amintiţi-vă doar că in 2007 s-a pierdut un buget anual de 1miliard 200 milioane de dolari şi alte 400 milioane dolari au fost ratate in urma inundaţiilor. Aceşti bani puteau fi direcţionaţi spre alte sectoare ale economiei, să aducă profit.

Republica Moldova este o ţară agrar – industrială şi agricultura este cea mai vulnerabilă la schimbările climei. Deşi pare nesemnificativ, sectorul transporturilor tot are de suferit de pe urma încălzirii globale, drumurile se deteriorează, o grijă tot mai mare trebuie să manifeste inspectorii căilor ferate, etc.

Imedia: Dar ce ar trebui făcut pentru adaptarea la noile condiţii climatice?

Valeriu Cazac: Pentru a te putea adapta trebuie să ştii la ce să te adaptezi, trebuie elaborate scenarii de evoluţie a diferitor parametri climaterici, cum vor evolua in următorii 5-10 ani temperaturile, cantitatea de precipitaţii, cantitatea de zăpadă, stratul de zăpadă, îngheţurile.

Asemenea scenarii există la nivel global, dar nu le avem la nivel naţional. Este necesar să se elaboreze urgent aceste scenarii de evoluţie a climei pe parametri concreţi.
Există pericolul nu doar al crizei financiare, fiecare persoană va trebui să se adapteze la un nou mod de viaţă. Inainte, toamna, toţi căutau mănuşi, acum nici iarna nu avem nevoie de ele. In iarna lui 2007 nu am avut temperaturi mai mici de 0 grade pe o perioadă mai mare de 5 zile.

Dacă la nivel global temperatura medie a crescut cu 1 grad, atunci in Moldova norma anuală a crescut cu 4 grade. Vedem gheţarii de la polul Nord doar la televizor, dar seceta şi ploile le simţim pe propria piele.

Imedia: Cum totuşi pot fi diminuate efectele negative ale schimbării climei asupra
economiei?

Valeriu Cazac: Să fie creată urgent, ca la nivel de Guvern, o autoritate responsabilă de
elaborarea programelor de adaptare, apoi aceste programe să fie diversificate la nivel de ramură a economiei: agricultură, energetică, transport…

In cadrul ONU activează „Grupul interguvernamental pentru schimbarea climei” care a elaborate scenarii de evoluţie a climei la nivel global. Ele pot fi utilizate drept bază pentru programele noastre, poate fi utilizată metodica lor de calculare a parametrilor.
Din păcate, in afară de serviciul Hidrometeorologic de Stat, acest fenomen nu mai interesează pe nimeni. Problema este slab mediatizată. Această situaţie trebuie schimbată. Dar mai intai trebuie conştientizată, să înceapă să facă parte din toate programele de educaţie. Încă din grădiniţă, copilului trebuie să i se explice de ce au îngheţat copacii, de ce s-au uscat frunzele prea devreme…

Criza economică mondială se acutizează şi din cauza schimbării a climei – şi acest adevăr trebuie conştientizat. Surse enorme vor fi redirecţionate spre atenuarea efectelor acestor modificări climatice. Încălzirea globală atrage după sine şi alte crize, din alte domenii. Oamenii cred că sunt la adăpost, că nu vor fi afectaţi şi că , de fapt, climatizatorul din cameră ne va salva.

Dar nu doar agricultura şi transporturile sunt vizate, chiar Ministerul Sănătăţii trebuie să aibă strategii de adaptare in condiţiile schimbărilor de temperatură. Poate este cazul chiar să fie schimbat programul de activitate al instituţiilor. Par lucruri banale, dar toate trebuie prevăzute şi plasate in scenarii de adaptare la noile condiţii climaterice.

Imedia: Intr-un raport publicat in 2007 constataţi că secetele din ultimii ani au fost
catastrofale. Vorbim de o fatalitate sau sunt totuşi posibile acţiuni care să diminueze efectele acestor secete, dacă nu chiar să le prevină?

Valeriu Cazac: Efectul secetei este legat de temperatura înaltă şi lipsa de precipitaţii. Ca să diminuezi efectul de secetă trebuie ori să scazi temperatura, ori să măreşti cantitatea de precipitaţii. Temperaturile nu le poţi scădea, precipitaţiile însă le poţi mări artificial prin faptul că poţi instala sisteme de irigare, dacă ai apă suficientă şi de calitate corespunzătoare.

In Republica Moldova, in afară de 3-4 raioane din Nord, toate localităţile au deficit de umiditate. Bazinele acvatice pe care le avem nu sunt suficiente pentru a iriga intreg teritoriul ţării. In plus, doar apa din Nistru şi Prut este bună pentru irigare, dar ea este insuficientă. Dacă aceste resurse acvatice vor fi exploatate iraţional se poate declanşa o criză ecologică in bazinele acestor rauri.

Irigarea este posibilă doar pe terenuri restranse şi din bazine acvatice autorizate, dar nicidecum nu putem iriga 600 mii de hectare, aşa cum declara Guvernul precedent.

Notă: Pentru a beneficia de produsele Agenţiei IMEDIA Vă rugăm să contactaţi agenţia AICI.