Nume
Parola
Constantă a vieţii noastre politice
6 Iulie 2010 — Coliziunile politice dintre o parte a membrilor CCA şi majoritatea parlamentară reprezentată de cele mai multe ori de Preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Corina Fusu, se transformă într-o constantă a vieţii noastre politice. În fond, discuţiile încep să depăşească cadrul strict tehnic, fiind împinse în planul confruntărilor partizane care recuză orice apropiere a poziţiilor, fiind privite ca o bătălie pe viaţă şi pe moarte. Această deteriorare vizibilă a climatului discuţiilor duce la aprofundarea antagonismelor şi divizarea continuă a spaţiului nostru mediatic. În acelaşi timp, începe să se contureze din ce în ce mai clar convingerea că distrugerea adversarului pare să fie imposibilă.

Drept exemplu poate servi recenta decizie a Curţii de Apel prin care a fost anulată hotărârea CCA din 6 noiembrie, 2009, care aplica o amendă de 5400 de lei postului de televiziune NIT pentru lipsa pluralismului de opinie. Astfel, autorităţile pierd din ce în ce mai des procesele în judecată, deciziile lor devenind extrem de contestabile. Aceste cazuri pierdute de CCA în instanţă pot fi privite sub două aspecte – 1) ca o lipsă de profesionalism a instanţelor de judecată în ceea ce priveşte luarea unor decizii în cazul disputelor informaţionale, sau 2) ca o tendinţă de a favoriza posturile de televiziune împotriva autorităţilor, ţinând cont şi de faptul că posturile de radio şi televiziune sunt mult mai motivate în obţinerea unor hotărâri favorabile lor.

În spaţiul nostru mediatic pot fi detectate două tipuri de confruntări dintre diverşi actori. În primul rând, e vorba de relaţia deseori conflictuală care există între Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi diverse posturi de radio şi televiziune. Aspectele litigioase se referă în special la modul de acordare a frecvenţelor şi aplicarea sancţiunilor în cazul nerespectării grilei de emisie sau a concepţiei postului cu pricina. Un capitol aparte ţine de asigurarea pluralismului de opinii – un capitol asupra căruia nu există încă o unanimitate în interpretarea cazurilor. În opinia mai multor directori de radio şi televiziune, aplicarea sancţiunilor la acest capitol se face mult prea uşor, neexistând standarde clare care să indice fără echivoc o încălcare în acest domeniu. Situaţia precară a actualului CCA, dar şi atacurile la care este deseori expus din partea forurilor politice, a şubrezit substanţial autoritatea acestei instanţe, ea fiind preocupată în ultimul timp de asigurarea propriei sale supravieţuiri.

Starea de precaritate a CCA rezultă în mod special din neconcordanţa dintre culoarea politică a actualei guvernări şi menţinerea componenţei vechi a CCA, derivate din voinţa politică a fostei guvernări comuniste. Concepută anterior ca un avantaj, care garantează imparţialitatea şi echidistanţa CCA, această capacitatea de a rezista a CCA este deja percepută ca o sursă de vulnerabilităţi, deoarece deocamdată nu a fost stabilită o punte clară de comunicare între Consiliu şi majoritatea parlamentară. Această stare de fapt demonstrează că, chiar dacă principiul imparţialităţii şi neangajării politice este fundamental în asigurarea unei funcţionări eficiente a CCA, acest lucru nu se poate realiza fără construirea unei anumite relaţii cu majoritatea parlamentară.

Tocmai relaţia dintre actuala guvernare şi CCA reprezintă al doilea tip de confruntare sesizabil pe scena mediatică din Republica Moldova. În luna iunie 2010, deputaţii moldoveni au respins Raportul de Activitate al CCA pentru anul 2009. Preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Corina Fusu, a declarat la şedinţă că Raportul prezentat de preşedintele CCA, Gheorghe Gorincioi, nu dă răspuns în ce măsură sunt respectate atribuţiile şi obligaţiile CCA, conform Codului Audiovizualului. În mod special, sunt vizate încălcarea atribuţiilor membrilor stabilite de art. 40-44, incapacitatea CCA de a construi reţele cu acoperire naţionale prevăzute în concepţia acestui Consiliu, neglijarea prevederilor Codului cu privire la asigurarea patrimoniului lingvistic şi producerea de emisiuni autohtone şi proprii, monitorizarea defectuoasă a campaniei electorale din 2009, etc. Aceste reproşuri ale majorităţii parlamentare au fost recepţionate în mod diferit de către membrii CCA. Pe data de 18 iunie, anticipând oarecum respingerea Raportului în Parlament, patru din cei opt membri ai CCA au acuzat-o pe Preşedinta Comisiei de resort Corina Fusu de „tentative de imixtiune în activitatea CCA, de presiuni în adresa membrilor Consiliului Coordonator şi de poziţie ostilă faţă de instituţia respectivă”. În acelaşi timp, o altă parte a membrilor CCA recunosc valabilitatea criticilor şi admit că Raportul de activitate urmează să fie îmbunătăţit. Legislaţia prevede ca în termen de 30 de zile după respingerea Raportului, urmează să fie prezentată varianta modificată a lui pentru aprobarea Parlamentului. Grupul nemulţumit de activitatea Corinei Fusu consideră ca respingerea Raportului în cauză poate fi utilizată drept pretext pentru responsabilizarea membrilor CCA şi eventuala lor demitere. De fapt, actualmente legislaţia nu prevede acest lucru, membrii CCA fiind consideraţi inamovibili. Cu toate acestea, există bănuieli potrivit cărora majoritatea guvernamentală poate să blocheze căile de atac ale deciziilor luate de anumite foruri politice, în special în ceea ce priveşte anumite categorii de funcţionari publici şi persoane desemnate pe criteriu politic. O asemenea iniţiativă deja a fost înaintată în Parlament, ea fiind motivată, în special, de câştigul de cauză pe care a obţinut-o în instanţă Ion Muruianu. În aceste condiţii, există posibilitatea ca membrii CCA să poată fi demişi fără ca ei să aibă posibilitatea de a se apăra în instanţele de judecată.

În acelaşi timp, luarea unor asemenea măsuri radicale, dar şi dubioase din punctul de vedere al „euroconformităţii” nu pare să fie fezabilă pe termen scurt. Având în vedere turbulenţele politice, apropierea campaniei electorale dar şi argumentele juridice care susţin inamovibilitatea membrilor CCA, este prea puţin probabil ca majoritatea parlamentară să recurgă la operaţiuni chirurgicale faţă de actualii membri ai CCA. Putem prevedea acceptarea Raportului de către Parlament în varianta modificată şi menţinerea actualei componenţe a CCA în formatul său actual. Orice tentativă de a tranşa radical disputa cu CCA în favoarea majorităţii parlamentare până la data alegerilor anticipate va trezi dezacorduri masive şi va turna apă la moara celor care susţin ideea politizării excesive a spaţiului nostru mediatic.

Cornel Ciurea
Expert IDIS „Viitorul”


Articol scris în cadrul proiectului „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”.

Opiniile exprimate în acest articol aparţine autorilor nu reflectă neapărat punctul de vedere al Comisiei Europene.




Statistica

  • 9549 comunicate de presă
  • 324 jurnalişti înscrişi
  • 129 instituţii/companii înscrise
  • 466 utilizatori înscrişi

Valid XHTML 1.0 Strict



Marketing si publicitate