10 Noiembrie 2025 — Reforma administrativ-teritorială propusă în Republica Moldova promite să redeseneze nu doar harta țării, ci și modul în care sunt administrate comunitățile locale. Unii cred că aceasta este o șansă de a spori eficiența primăriilor și calitatea serviciilor prestate cetățenilor. Alții cred că localitățile mici își vor pierde identitatea și influența. În cadrul emisiunii „Exclusiv TV”, directorul executiv al CALM Viorel Furdui, primarul comunei Geamăna, Eduard Sturza și primarul orașului Basarabeasca, Petru Pușcari au analizat beneficiile și riscurile acestei transformări, punând accent pe nevoia de viziune, consultare și echitate.

Întrebat despre necesitatea unei asemenea reforme, Viorel Furdui a subliniat că, înainte de a o iniția, este esențial să răspundem cu toții la întrebarea fundamentală: care este scopul reformei și ce rezultate dorim să obținem?

„Orice reformă trebuie să aibă un rezultat pozitiv, să aducă îmbunătățiri reale pentru locuitori. Drepturile și interesele cetățenilor trebuie să fie în centrul acesteia. Din păcate, atunci când se vorbește despre reformă, accentul cade adesea pe numărul mare de primării, pe birocrație, pe problemele demografice sau pe presupusa presiune externă. Însă în acest proces, cetățeanul rămâne în plan secund, iar condițiile lui de viață, care ar trebui să fie îmbunătățite, adesea sunt ignorate.”

V Furdui a menționat că discuțiile despre necesitatea reformei nu sunt noi. Mai multe guvernări au inițiat acțiuni în acest sens, dar au realizat rapid complexitatea subiectului. „Este o temă adesea abordată superficial, deși în esență este una dintre cele mai importante și sensibile reforme. Nu vorbim doar despre cifre sau despre o hartă administrativă, ci despre oameni — fie că sunt 100, 500 sau 10.000 care trăiesc în aceste teritorii.”

Înainte de a implementa reforma, este crucial să răspundem la întrebări esențiale: Care este scopul ei? Cum vor trăi oamenii afectați? Ce servicii vor primi și cum vor fi acestea oferite?

„Este îmbucurător că începem să discutăm serios despre această temă. Din perspectiva noastră, multe reforme anterioare au eșuat tocmai pentru că nu au fost dezbătute suficient în societate. Au fost concepute peste noapte, fără implicarea celor direct vizați, fără o viziune clară asupra conținutului și rezultatului lor.”

Primarul comunei Geamăna, Eduard Sturza, consideră că reforma administrativ-teritorială este necesară, mai ales în contextul scăderii continue a populației din majoritatea satelor, conform ultimului recensământ comparativ cu anul 2014.

„Pentru a putea dezvolta localitățile rurale, este esențial să avem acces la proiecte de finanțare. Din păcate, am constatat că primăriile cu un număr redus de locuitori nu pot aplica la proiecte cu resurse importante. De aceea, am inițiat discuții cu vecinii noștri, care au o populație chiar mai mică decât a noastră, pentru a analiza posibilitatea unei amalgamări benevole, acum cât acest proces nu este încă obligatoriu. Scopul este să ne consolidăm capacitățile și să putem concura de la egal la egal cu primăriile mai mari în atragerea fondurilor”, a explicat edilul.

Eduard Sturza subliniază că primele amalgamări vor oferi un model clar pentru extinderea reformei la nivel național. „Deja de un an și jumătate am început acest proces: realizăm sondaje, organizăm întâlniri și discutăm deschis cu cetățenii despre această inițiativă. În general, oamenii înțeleg necesitatea reformei și susțin ideea.”

Totuși, primarul recunoaște că există și rețineri: „Unii locuitori din satul vecin se tem că, în urma amalgamării, localitatea în care va fi sediul primăriei se va dezvolta mai rapid. Este o preocupare firească, dar cred că printr-o planificare echitabilă și o comunicare transparentă putem demonstra că beneficiile vor fi împărțite echilibrat între toate localitățile implicate.”

Primarul orașului Basarabeasca, Petru Pușcari, consideră că reforma administrativ-teritorială trebuie să fie profund analizată și discutată cu cetățenii și autoritățile locale, înainte de a fi implementată. „Reforma se face pentru oameni, nu pentru funcționari și nici pentru bifă. Să ne amintim de reforma din 1999, realizată peste noapte, fără consultare publică, populația nu a acceptat-o, iar rezultatul a fost un eșec.”

În opinia sa, orice reformă trebuie să pornească de la nevoile reale ale cetățenilor: „Dacă lichidăm primăriile, trebuie să știm ce se va întâmpla cu populația din acele localități și ce va fi pus în loc. Este ușor să desființezi o primărie, dar oamenii se tem că proiectele și investițiile se vor concentra doar în localitatea unde va fi sediul primăriei, în timp ce satele mici vor fi neglijate.”

Petru Pușcari a subliniat că, în prezent, primarii din localitățile mici sunt activi: „Aleargă pe la ambasade, aplică la proiecte, repară drumuri, instalează iluminat public — există mișcare și rezultate. Cetățeanul merge la primar pentru a-și rezolva problemele. De aceea, înainte de a decide asupra reformei, trebuie să ne întrebăm dacă este cu adevărat necesară în cazul primăriilor.”

Referindu-se la reforma consiliilor raionale, primarul a afirmat: „Am fost timp de opt ani președinte al raionului Basarabeasca și pot spune că aceste structuri sunt astăzi depășite. Le-au fost retrase competențele, iar diferența față de consiliile raionale din 2003 este uriașă. Asistența socială, de exemplu, a trecut în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Practic, raioanele nu mai au atribuții.”

În ceea ce privește resursele financiare, Petru Pușcari atrage atenția asupra unei probleme majore: „Dacă lichidăm raioanele, ce facem cu banii alocați acestor structuri? Din punctul meu de vedere, acești bani trebuie să rămână în teritorii, în primăriile orașelor și satelor, pentru ca acestea să poată soluționa problemele cetățenilor. Dacă banii vor fi transferați județelor, consider că nu va fi corect și se vor crea mari dificultăți.”

Primarul a explicat că orașele primesc doar 50% din impozitul pe venitul persoanelor fizice, în timp ce 25% merg către raioane și 25% către stat. „Vrem să știm unde vor ajunge cele 25% care acum sunt direcționate raioanelor: la județe, la regiuni sau ar trebui să rămână la orașe? Opinia noastră este că toate cele 100% trebuie să rămână în localități, pentru a putea construi drumuri, grădinițe, școli și pentru a investi în cultură și sport.”

De asemenea, Petru Pușcari a subliniat importanța unei consultări largi: „Sunt foarte multe întrebări fără răspuns. Sper ca, înainte de a ne prezenta proiectul inițiativei, Guvernul și Parlamentul să discute în detaliu această temă, să realizeze sondaje și să ia decizii doar atunci când există o concluzie susținută de majoritatea cetățenilor.”

În cadrul dezbaterilor, moderatoarea a lansat o întrebare esențială: „A văzut cineva dintre dumneavoastră proiectul acestei reforme?”

Viorel Furdui, director executiv al CALM, a remarcat că întrebarea este extrem de pertinentă: „Discutăm despre un concept care, în realitate, nici nu știm dacă există. Nu avem o propunere concretă privind un model de reformă, ceea ce poate fi, paradoxal, un lucru pozitiv. Am participat la prima ședință a Guvernului și, de asemenea, CALM a avut o întrevedere cu candidatul desemnat la funcția de premier, Alexandru Munteanu. Am observat deschidere pentru colaborare și ni s-a promis că vom fi parte din procesul de definire a conceptului.”

V Furdui a subliniat că este vital ca acest proces să fie transparent și participativ: „Sperăm că nu există o agendă ascunsă, pentru că acest lucru ar fi extrem de periculos. Este important ca toate ideile să fie auzite și discutate. CALM are deja anumite concepte de reformă, dar considerăm că nu există încă o viziune unitară asupra a ceea ce înseamnă reforma administrativ-teritorială.”

Pornind de la realitățile din teritoriu, directorul executiv al CALM a punctat că reforma trebuie să răspundă unor probleme concrete: „De ce avem nevoie de această reformă? Ce probleme ar trebui să soluționeze? Va reduce migrația? Vor reveni cei plecați sau vor pleca și cei care au rămas? Se vor îmbunătăți serviciile publice sau nu?”

Referindu-se la experiențele anterioare, V Furdui a amintit de reforma din 1999, evocată și de primarul orașului Basarabeasca: „Acea reformă a eșuat pentru că nu a adus îmbunătățiri reale pentru cetățeni. Doar centrele comunale au beneficiat, iar descentralizarea nu a fost dusă până la capăt. Dimpotrivă, a avut loc o centralizare a puterii.”

Pentru a evita repetarea greșelilor trecutului, reprezentantul CALM propune o abordare strategică: „Trebuie să stabilim clar problemele și să definim scopul reformei. O direcție clară, pentru care există consens, este reforma APL de nivelul doi. Se discută mai mult despre primării, deși toți recunosc că raioanele sunt structuri depășite. CALM propune înlocuirea acestora cu o formă modernă — conceptul de municipalizare. Orașele reședință ale centrelor raionale ar putea deveni municipii, cu un statut clar și atribuții bine definite, așa ca în cazul municipiului Chișinău.”

Totodată, V Furdui susține continuarea procesului de amalgamare voluntară: „Există deja un raport privind îmbunătățirea acestui proces. Nu putem adopta modele radicale care ignoră eforturile primăriilor implicate. Este nevoie de timp și de stimulente reale pentru a promova acest model. De exemplu, dacă 50% din impozitul pe venitul persoanelor juridice ar rămâne în comunitățile amalgamate, interesul pentru acest exercițiu ar crește considerabil.”

În concluzie, Viorel Furdui a subliniat că reforma trebuie să se bazeze pe consens și pe realitățile din teritoriu: „Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce este clar și realizabil până la următoarele alegeri locale: înlocuirea consiliilor raionale cu structuri moderne și stimularea amalgamării voluntare.”

Întrebat ce îi îngrijorează cel mai mult pe cetățeni în legătură cu reforma administrativ-teritorială, primarul comunei Geamăna, Eduard Sturza, a explicat că temerile sunt firești, dar pot fi depășite prin dialog și exemple concrete.

„Oamenii din Geamăna se tem că, în urma amalgamării, o parte din resursele noastre — ale unei localități care se dezvoltă — vor fi direcționate către satele Ochiul Roșu și Zoloteevca. Le explic însă că, în lipsa unei populații suficiente, riscăm să nu mai putem accesa proiecte importante și să pierdem oportunități de finanțare. În general, locuitorii susțin această inițiativă, poate și pentru că îi informez constant și pentru că înțeleg că Republica Moldova nu se poate dezvolta cu primării care au doar 200–400 de locuitori.”

E Sturza a menționat că locuitorii din celelalte două sate sunt mai reticenți, invocând experiențe negative din reforme anterioare. „Ei se tem că localitățile lor nu se vor dezvolta, așa cum s-a întâmplat în trecut. Îi întreb însă dacă în prezent satele lor se dezvoltă și dacă au ceva de pierdut în cazul în care se unesc cu Geamăna. Nu au argumente solide, pentru că ritmul lor de dezvoltare este mult mai lent.”

Primarul a oferit și exemple concrete de progres: „În 2015, când am preluat mandatul, nu aveam drumuri, Casa de cultură era în paragină, iar acoperișul primăriei era pe cale să se prăbușească. Astăzi avem infrastructură modernizată, o întreprindere municipală funcțională care oferă servicii de apă, canalizare și evacuare a deșeurilor. Le spun oamenilor din localitățile vecine că și ei pot beneficia de aceste servicii.”

Dacă cele trei comune se vor uni, noua entitate administrativă va gestiona șapte sate. „Celelalte două primării nu reușesc nici măcar să-și acopere cheltuielile. Deși primarii sunt activi și muncitori, nu pot atrage investiții de ordinul a 10 milioane de lei anual, așa cum reușim noi. Doar împreună putem construi o administrație locală capabilă să ofere servicii de calitate și să atragă resurse pentru dezvoltare.”

Întrebat dacă consiliile raionale sunt pregătite pentru reforma administrativ-teritorială, primarul orașului Basarabeasca, Petru Pușcari, a răspuns: „Cred că nimeni nu îi va întreba. În consiliile raionale lucrează specialiști, oameni cu familii. Ce se va întâmpla cu ei? Noi tot batem alarma că specialiștii pleacă peste hotare, iar dacă vrem să-i păstrăm, trebuie să le oferim locuri de muncă stabile și bine plătite.”

Alesul local din Basarabeasca a atras atenția și asupra altei probleme sistemice: „Pentru ca primăriile orașelor să poată angaja specialiști, trebuie să ni se permită să majorăm statele de personal. Dacă se vor crea județe, atunci și specialiștii vor merge acolo. Am fost parte a raionului Hâncești, iar resursele noastre mergeau acolo. Lor le era convenabil, au construit clădiri, au creat locuri de muncă, dar noi am fost dezavantajați. Ne-au luat tot, inclusiv mobilierul și parchetul, iar când am revenit la raioane, nu am primit nimic înapoi.”

Primarul avertizează că reforma, așa cum este discutată acum, riscă să devină o simplă lichidare: „La noi s-a inventat un limbaj frumos: amalgamare, reformă, în realitate însă înseamnă lichidare. Dacă desființăm raioanele, trebuie să direcționăm resursele către primării, să majorăm salariile și să investim în capacitatea administrativă locală.”

Un alt aspect criticat de Pușcari este salarizarea funcționarilor publici: „Cu salarii de 8.000 de lei e aproape imposibil să angajezi un arhitect sau un jurist bun. Fără profesioniști, nu putem face nimic. Reforma trebuie să ia în calcul aceste realități.”

Referindu-se la riscurile politizării noilor structuri, primarul întreabă: „Cum ne asigurăm că regiunile sau județele nu vor fi politizate, așa cum s-a întâmplat cu raioanele? Dacă ne dorim integrarea europeană, trebuie să dezvoltăm toate localitățile, indiferent de mărimea lor.”

Primarul orașului Basarabeasca nu este de acord cu lichidarea primăriilor mici: „Oricât de mică ar fi localitatea, primarul aleargă pentru a atrage investiții. Oamenii se tem că, fără primărie, nu vor mai avea grădiniță, școală sau servicii de bază. Tinerii vor pleca, iar satele mici vor dispărea.”

Primarul atrage atenția și asupra modului în care sunt distribuite fondurile: „Trebuie reguli clare pentru alocarea Fondului Rutier în localitățile amalgamate. Altfel, investițiile vor merge doar în cea mai mare localitate. Avem agenți economici mari care activează în mai multe sate, dar impozitul pe venit ajunge la Chișinău. De ce nu este redistribuit către localitățile unde se desfășoară activitatea?”

În opinia sa, reforma trebuie să fie adaptată la realitățile naționale: „Nu putem copia modele din alte țări. Trebuie să ținem cont de mentalitatea noastră, de structura comunităților și de nevoile reale ale cetățenilor. Casele de cultură, centrele de tineret — ele nu aduc venituri directe, dar sunt esențiale pentru viața comunitară. Nu putem calcula totul pur matematic.”

Totodată, Petru Pușcari a subliniat importanța unei guvernări echitabile: „Orice guvernare trebuie să lucreze cu toți primarii, indiferent de culoarea politică. Chiar dacă sunt vorbitor de rusă, sunt cetățean al Republicii Moldova și îmi doresc ca localitatea pe care o reprezint să se dezvolte.”

„Democrația locală nu se măsoară în economii, ci în apropierea față de cetățeni”

Viorel Furdui, director executiv al CALM, atrage atenția asupra unei percepții greșite frecvent vehiculate în dezbaterea privind reforma administrativ-teritorială: „Cei care afirmă că reducerea numărului de primării va genera economii fie nu cunosc realitățile, fie propagă intenționat neadevăruri. În primăriile actuale lucrează 6–8 persoane, iar dacă unești 10–20 de primării, va fi nevoie de mai mulți angajați și de salarii mai mari.”

La fel ca și colegul său de la Basarabeasca, directorul executiv al CALM consideră că economii reale s-ar putea obține prin reformarea consiliilor raionale, iar resursele economisite — estimate la circa un miliard de lei — ar trebui să rămână în teritorii pentru dezvoltare.

Referindu-se la esența democrației locale, V Furdui a subliniat: „Primăria și primarul ales de cetățeni sunt piloni fundamentali ai statului democratic. Autonomia locală, democrația la nivel local și reprezentarea directă sunt elemente esențiale care, din păcate, nu sunt pe deplin înțelese.”

El a atras atenția că eliminarea democrației locale duce la îndepărtarea cetățenilor de procesul decizional: „În regiunea noastră, fostul spațiu sovietic, inclusiv Moldova, dar și în Balcani, democrația locală este vitală pentru democrația națională. Exemplele din Georgia și Albania sunt grăitoare: reforme radicale au dus la centralizarea excesivă, dispariția opoziției locale și pierderea pluralismului.”

Viorel Furdui a pus în discuție și riscul de a transforma reforma într-un simplu exercițiu administrativ: „Dacă mărim excesiv primăriile, ce rost mai are puterea locală? Am putea, în acest caz, numi administratori de la centru și să renunțăm la alegeri locale. Dar esența puterii locale constă tocmai în legătura directă dintre cetățean și autoritate.”

El a subliniat că misiunea primăriilor nu se reduce la calcule economice: „Din punct de vedere democratic, social, cultural și lingvistic, primăriile au o conotație profundă. În Slovacia, de exemplu, există primării cu doar 50–100 de locuitori, tocmai pentru ca oamenii să-și poată alege direct reprezentanții. Puterea locală nu se măsoară doar financiar, ci prin relația cu cetățenii. Principiul subsidiarității, astfel ca serviciile să fie cât mai aproape de oameni, trebuie să rămână unul central.”