29 Ianuarie 2026 — Este incontestabil că Republica Moldova are nevoie de o reformă a administrației publice locale (APL). Întrebarea esențială nu este dacă avem nevoie de reformă, ci ce fel de reformă trebuie realizată, care sunt problemele reale pe care dorim să le rezolvăm și cum putem construi un proces etapizat, cu priorități clare și obiective concrete.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii”, de la Exclusiv TV, Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), și-a exprimat îngrijorarea că discuțiile actuale sunt mai mult declarative și lipsite de o viziune clară privind măsurile concrete și convingătoare la promisiunile care se fac. Potrivit acestuia, există o confuzie gravă: se vorbește despre reforma administrației publice locale, dar în realitate discuțiile se reduc la reforma administrativ-teritorială, adică la simpla reducere a numărului de primării și, eventual, a raioanelor.

Reforma APL nu trebuie confundată cu reforma teritorială

Reforma administrației publice locale presupune mult mai mult decât trasarea unor noi granițe pe hartă. Ea include și trebuie să ofere soluții clare privind dimensiuni esențiale precum:

- structura, organizarea și funcționarea autorităților/instituțiilor locale,
- modul de asigurare/păstrare a cetățenilor cu servicii,
- sistemul de finanțare și autonomia bugetară,
- instrumente concrete pentru dezvoltarea economică locală,
- digitalizarea și accesul la servicii moderne,
- infrastructura rutieră și de transport,
- garantarea serviciilor administrative și comunale pentru cetățeni.

Guvernul promite primării mai puternice, capabile să atragă fonduri europene și să aducă dezvoltare. Însă, potrivit CALM, lipsesc răspunsurile la întrebările fundamentale:

- Cum va fi schimbat sistemul de repartizare a finanțelor?
- Ce competențe vor avea noile primării?
- Cum vor fi susținute pentru a-și dezvolta capacitatea administrativă?
- Cum se va rezolva problema digitalizării, când doar 60 de CUPS-uri funcționează pentru 1600 de localități?
- Este sau nu pregătită infrastructura drumurilor pentru o amalgamare forțată?

Fără aceste clarificări, promisiunile riscă să rămână simple declarații politice, lipsite de fundament practic.

Reforma trebuie să fie etapizată și realistă

Viorel Furdui a subliniat că reforma administrației locale este extrem de complexă și nu poate fi realizată „dintr-o singură dată și sau la grămadă”. Ea trebuie să fie etapizată:

1. Pornind de la consensul privind ineficiența raioanelor.
2. Creșterea rolului orașelor centre raionale
3. Continuând cu perfecționarea amalgamării voluntare.
4. Consolidând descentralizarea financiară și administrativă.
5. Finalizarea procesului de delimitare, înregistrare și evaluare a patrimoniului local.

Încercarea de a rezolva simultan toate problemele, de la reorganizarea teritorială până la atragerea fondurilor europene, riscă să bulverseze societatea și să compromită reforma.

Exemple pozitive și rolul Orașelor în calitate de poli de dezvoltare

Există soluții care pot fi aplicate fără a bulversa societatea. Un exemplu este amalgamarea orașului Leova cu trei sate. Localitățile din vecinătatea orașelor centre raionale se raportează deja la acestea pentru servicii esențiale: apă, canalizare, gestionarea deșeurilor. În mod natural, aceste orașe au devenit centre de sprijin pentru comunitățile rurale.

Pornind de la această realitate, amalgamarea voluntară în jurul orașelor centre raionale ar putea fi o primă etapă logică și benefică. „O astfel de reformă ar avea sens pentru cetățeni, deoarece orașele posedă capacitate și ar aduce rezultate vizibile într-un termen scurt: servicii mai bune, infrastructură mai solidă, cooperare între localități. În același timp, o astfel de abordare nu ar bulversa societatea, având în vedere că pe alte dimensiuni nu s-au înregistrat rezultate temeinice. De ex. e-guvernarea încă nu a ajuns peste tot, infrastructura rutieră este încă deficitară, iar transportul necesită soluții în timp”, a explicat Furdui.

Termenele restrânse ale reformei administrației publice locale – un risc major pentru stabilitatea și credibilitatea procesului

Un alt aspect important menționat de către directorul CALM, reprezintă calendarul și termenele foarte restrânse impuse pentru realizarea acestui proces. Deși necesitatea reformei nu este pusă la îndoială, graba cu care se încearcă implementarea ei ridică serioase semne de întrebare și riscuri majore. Mai ales dacă se ține cont de experiența reformelor anterioare în acest domeniu care, în final, au avut efecte dezastruoase pentru tot sistemul administrativ din R. Moldova.

Reforma administrației publice locale este un proces complex și multidimensional. Ea nu se rezumă la reorganizarea teritorială, ci presupune schimbări fundamentale în sistemul de finanțare, în modul de exercitare a competențelor, în dezvoltarea infrastructurii, în digitalizarea serviciilor și în consolidarea capacității administrative a primăriilor. Toate aceste dimensiuni necesită timp, resurse, măsuri și acțiuni foarte concrete prealabile, stabilite în baza unor consultări reale cu autoritățile locale și cu cetățenii. Toate acestea evident necesitand timp suficient.

O reformă a administrației publice locale realizată în termene foarte restrânse riscă să producă efecte negative majore asupra comunităților și asupra oamenilor. În primul rând, graba poate genera haos administrativ, pentru că atribuțiile nu vor fi clar definite, iar competențele se vor suprapune, ceea ce va paraliza activitatea primăriilor și va afecta direct cetățenii. În al doilea rând, există pericolul slăbirii democrației locale, dacă accentul se pune doar pe reducerea numărului de primării, fără a le oferi autonomie financiară și administrativă. În aceste condiții, comunitățile ar pierde capacitatea de a decide singure, iar oamenii s-ar simți excluși din procesul decizional.

Un alt efect negativ ar fi nemulțumirea socială, generată de promisiuni fără resurse reale și de lipsa unor rezultate vizibile. Cetățenii au nevoie de drumuri mai bune, servicii mai rapide și administrație eficientă, iar dacă aceste lucruri nu se materializează, încrederea în instituții va scădea.

Nu trebuie ignorat nici riscul politizării excesive. Dacă reforma este legată de cicluri electorale și folosită ca instrument de campanie, ea va fi percepută ca un joc politic, nu ca un proces responsabil. Aceasta ar putea genera tensiuni sociale și diviziuni între localități. În același timp, lipsa serviciilor locale și a oportunităților economice ar putea accentua migrația, împingând oamenii să plece spre orașe sau în străinătate, ceea ce ar duce la depopularea satelor.

Desenarea hărților/noilor centre administrative, în baza unor criterii subiective/politice, de asemenea trebuie exclusă. Exemplele din alte țări arată cum hărțile administrative pot fi redesenate peste noapte în funcție de interese politice. „Dacă reforma devine un instrument electoral, ea va fi compromisă”, a avertizat Furdui.

În plus, graba poate provoca blocaje în parcursul european al Republicii Moldova, pentru că atenția Guvernului ar fi deviată de la reformele esențiale către gestionarea problemelor create de implementarea superficială.

În concluzie, termenele foarte restrânse nu pot asigura o reformă responsabilă. Din contra, ele pot compromite întregul proces, transformând o oportunitate de modernizare într-un risc major pentru stabilitatea și credibilitatea statului.

Reforma dată, centrată pe beneficiile oamenilor și realizată în baza unui consens larg, fără grabă și etapizat, poate deveni o oportunitate bună de modernizare a statului. În caz contrar, există riscuri reale de a discredita și de a arunca țara într-un haos administrativ și social cu consecințe imprevizibile pentru viitorul european al țării.

Reforma administrației publice locale trebuie să fie gândită în interesul cetățeanului. Ea nu trebuie să fie un experiment grăbit sau un joc politic, ci un proces responsabil, transparent și orientat spre rezultate concrete.

„Unii se joacă de-a țara în bumbi”, a spus Viorel Furdui, avertizând că fără o viziune foarte clară, fără răspunsuri/măsuri concrete, toate promisiunile frumoase prvind primării „puternice”, fonduri europene și servicii mai bune, riscă să rămână doar la nivel de declarații și fără relevanță practică.

„Pentru ca reforma să fie credibilă și benefică este nevoie de o viziunea foarte clară, elaborată în baza unui consens larg, cu răspunsuri și soluții punctate pe toate elementele reformei, nu doar cel teritorial. Este nevoie și de o etapizare a reformei pe priorități conectate la realități: reorganizarea raioanelor și regionalizarea, creșterea rolului orașelor, consolidarea procesului de amalgamare voluntară, valorificarea altor forme de asociere/cooperare intercomunitară), însoțite de măsuri concrete de descentralizare financiară, economică, administrativă, inclusiv măsuri concrete pentru dezvoltarea locală și regională”, a conchis directorul executiv al CALM.