25 Februarie 2026 — Circa 200 de primari din toate regiunile R. Moldova au participat la ședința extinsă a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), alături de experți în domeniul administrației publice locale, reprezentanți ai mediului academic și ai Cancelariei de Stat. Evenimentul s-a desfășurat în contextul procesului de reformă a administrației publice locale și al numeroaselor semne de îngrijorare exprimate de primari privind etapele și conceptul acestei reforme.

„Procesul trebuie să fie clar, etapizat, construit pe consens, nu pe divizarea societății. Reforma trebuie să respecte identitatea unităților administrativ-teritoriale, să fie însoțită de consultarea obligatorie a populației și să ofere soluții flexibile adaptate diversității locale. Ne dorim un model de reformă care să aducă beneficii oamenilor și să consolideze democrația locală", a subliniat președinta CALM Tatiana Badan.

Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a reiterat susținerea asociației autorităților locale pentru o reformă transparentă, etapizată și participativă, cu accent pe reforma raioanelor și întărirea orașelor în calitate de poli de creștere economică, astfel încât să fie consolidată democrația locală, iar reforma să aducă beneficii directe cetățenilor.

Viorel Furdui a prezentat modelul de reformă elaborat de CALM cu sprijinul Consiliului Europei și agreat de aleșii locali.

În cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare a CALM, Sergiu Palihovici, directorul Școlii de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova, a prezentat modelul de reformă administrativă funcțională integrată (RAFI). Reprezentantul mediului academic a subliniat faptul că reforma trebuie să fie transparentă, informativă și participativă, implicând autoritățile, experții și societatea civilă. „Ceea ce vă prezint astăzi nu este neapărat punctul meu de vedere ci, mai degrabă o alegere asumată între ceea ce ar trebui, poate, să facem într-o variantă ideală și între ceea ce ne putem permite. Noi nu putem după o regulă generală face o reorganizare teritorial-administrativă astăzi, din acest motiv propunem o abordare individualizată a fiecărui caz. De asemenea, trebuie să ne gândim ce facem cu raioanele", a declarat Palihovici.

Primarul satului Botnărești, vicepreședintele CALM, Victor Gori a abordat tematica adusă în atenția publicului de către inițiatorii reformei privind numărul locuitorilor care ar trebui să constituie o unitate administrativ-teritorială. „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi", a afirmat Victor Gori. Alesul local a menționat că primarii, chiar dacă reprezintă comunități mai mici, au capacități să le dezvolte, un exemplu fiind faptul că circa 700 de primării din cele 898 au accesat fonduri în cadrul proiectelor naționale și internaționale.

Primarul comunei Gangura, Ialoveni, vicepreședintele CALM, Marcel Bobeica, a declarat că amalgamarea voluntară trebuie să fie un proces continuu, inclusiv după anul 2027. „Este nevoie de a modifica prevederile Hotărârii de Guvern 126, potrivit cărora amalgamarea voluntară poate fi făcută doar în perioada 2023-2026. De asemenea, în Strategie trebuie prevăzut expres cum va fi reformat nivelul II de administrare. Totodată, este nevoie de a ne clarifica cu ce date statistice operăm deoarece rezultatele ultimului recensământ al populației nu sunt cele mai veridice", a afirmat Marcel Bobeica.

Potrivit primarului municipiului Bălți, vicepreședintele CALM, Alexandr Petcov, Guvernul nu a reușit până în prezent să asigure consensul necesar pentru o reformă atât de importantă pentru țară.

„Consultările prezentate public drept un amplu dialog cu autoritățile locale au devenit, în realitate, o formalitate. Reprezentanții Cancelariei de Stat participă fără a prezenta vreo strategie, fără o viziune coerentă asupra viitoarei arhitecturi administrative, fără o câtuși de mică fundamentare științifică, limitându-se la declarații generale despre „crearea primăriilor puternice". Potrivit alesului local, pentru a avea rezultatele scontate de cetățeni și APL, este nevoie de o reforma etapizată, precedată de consultarea obligatorie a populației, însoțită de o strategie transparentă și de o perspectivă clară asupra rezultatelor finale. „În lipsa acestor elemente, există riscul ca însăși implementarea în acest fel a reformei să afecteze atât autonomia locală, cât și însăși procesul de modernizare și integrare europeană a Moldovei", a atras atenția edilul de Bălți.

Primarul satului Bîrnova, Ocnița, președintele asociației primarilor din acest raion, Valeriu Scutelnic, a explicat că sunt mai multe lacune în legislația ce vizează amalgamarea voluntară, din acest motiv procesul este atât de anevoios. „Ce facem în cazul în care trei localități vor să se amalgameze dar au doar 2700 de locuitori, nu 3000, așa cum prevede legea? De unde să mai luăm 300 de cetățeni?" De asemenea, primarul a atras atenția la faptul că în campania pentru alegerile parlamentare nu a adus nimeni în discuție faptul că mai multe primării vor fi lichidate. „Acum, reprezentanți ai Guvernului vin în teritoriu și ne spun că dacă nu ne amalgamăm vom rămâne fără finanțări. Numai populația prin referendum are dreptul să ia decizia dacă se amalgamează sau nu cu cineva", a fost de părere alesul local.

De asemenea, Valeriu Scutelnic a constatat că atât reforma „Restart, inclusiv cele ce vizează serviciile desconcentrate, starea civilă, sunt unele cu multe lacune. „Acum ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă, pentru că doar lunea putem merge la centrul raional pentru a putea fi eliberat certificatul de deces."

Primara comunei Bănești, Telenești, Alina Pascaru, de asemenea, a constatat că reforma trebuie să aibă loc, dar este nevoie de claritate în privința a ceea ce va urma să se întâmple. „Ni se tot spune de la televizor că primăriile în formula de astăzi nu sunt eficiente. Nu știm cât de eficiente vor fi în cazul în care mai multe localități vor rămâne fără primărie." Potrivit alesei locale, cel puțin în comunități cu o mie de locuitori trebuie să existe primărie. „Ulterior, pe parcursul unui mandat, vom vedea cât de bine ne-a reușit această reformă și vom avansa dacă va fi cazul". Alina Pascaru a specificat că nu se ține de funcție, vârsta și studiile îi oferă multe oportunități de a se angaja în alte domenii. „Totuși, îmi doresc să rămân în țară și să contribui la dezvoltarea comunității mele"

Ion Bîzu, primarul satului Cîrpești, Cantemir, vicepreședintele CALM, a sugerat că am avea prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării. „Asistentul social mi-a spus că își dă demisia dacă localitatea rămâne fără primărie. Acești specialiști se simt vulnerabili fără primari și nu vor să-și asume riscul să activeze fără a avea susținerea APL." Edilul a explicat că localitatea sa s-a amalgamat cu serviciile. „Serviciul de pompieri și salvatori l-am amalgamat cu satele din sudul raionului Cantemir, pentru a asigura serviciul de aprovizionare cu apă ne-am amalgamat cu centrul raional, în ceea ce privește GAL-ul, ne-am amalgamat cu localitățile din partea de est a raionului. Noi am ales ceea ce ne oferă nouă plus valoare, nu știu alții mai bine de ce am avea noi nevoie", a punctat edilul.

Primara orașului Drochia, vicepreședinta CALM, Nina Cereteu, a constatat că amalgamarea voluntară trebuie abordată ca parte a unui concept integru. „Avem nevoie de o reformă complexă, inclusiv a administrației centrale. De ce se începe reforma anume de la APL? Să fie oare aceasta cea mai mare problemă din țară? În calitate de primar de oraș nu văd astăzi necesitatea amalgamării primăriilor mici. Dacă se vor uni două primării fără venituri, de unde vor apărea acestea?"

Vicepreședinta CALM a specificat că guvernarea susține temporar amalgamarea cu stimulente. „Ce se va întâmpla pe viitor cu aceste localități? De unde vor avea sursa proprie de venit? Noi nu avem o descentralizare reală pentru a ajuta primăriile să se dezvolte, indiferent dacă sunt sau nu amalgamate", a constatat Nina Cereteu.

Primarul orașului Sîngerei Arcadie Covaliov a subliniat faptul că conceptul Guvernului va apărea în rezultatul consultărilor, având la bază propunerile aleșilor locali. „Încă la alegerile locale din anul 2023, mulți cetățeni din satele apropiate de orașul Sîngerei îmi spuneau că vor să fie parte a orașului. Să nu uităm ce peste un milion de oameni au plecat peste hotare și s-a dus floarea societății." Alesul local a declarat că Sîngereiul este deschis pentru amalgamare voluntară, iar de la Guvern trebuie să cerem descentralizarea financiară, astfel să întărim primăriile și cu 500 și cu 2000 de oameni. „Trebuie să fim uniți și să începem cu închiderea consiliilor raionale", a punctat acesta.

Daniel Țonu, primarul comunei Zâmbreni, Ialoveni a explicat că în cadrul consultărilor conceptului reformei cu aleșii locali din Ialoveni, 23 din 25 de primari au pledat pentru amalgamarea voluntară, nicidecum cea normativă. „Ne sperie că vor impune pragul de 3000 populația, am făcut calculul și rămânem cu vreo 10% din primării." Daniel Țonu a pus accent pe faptul că consultările sunt mimate și a chemat primarii să fie mai activi în apărarea drepturilor și intereselor comunităților pe care le reprezintă.

La finalul evenimentului, cu majoritatea voturilor pentru și o singură abținere a fost votată Declarația CALM privind reforma administrației publice locale: între necesitate și responsabilitate. Documentul va fi expediat conducerii statului. În Declarație CALM cere stoparea grabei și abordarea etapizată a reformei; stoparea presiunilor de ordin politic, administrativ, financiar sau economic asupra primarilor; reluarea dialogului pe baze de parteneriat, cu consultări reale și obligatorii; elaborarea de comun acord a unui concept clar de reformă; asigurarea descentralizării fiscale și a resurselor adecvate pentru administrația publică locală.