12 Martie 2026 — Propunerea de politică publică intitulată „Reforma Administrativ Funcțională Integrată” (RAFI), realizată de Sergiu Palihovici, directorul Școlii de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova, și Sergiu Cornea, doctor habilitat în științe politice, conferențiar în administrația publică, a fost prezentată recent în fața a 200 de primari.

Sergiu Palihovici a subliniat că nu putem continua să ne ascundem după expresia „reforma administrației publice locale”. În realitate, este vorba despre reforma administrativ-teritorială, cea mai importantă reformă pe care un stat o poate face. „Administrația publică merge mână în mână cu statul. Istoria unui stat este și istoria administrației. Reformarea unui stat reprezintă și reformarea administrației”, a declarat Palihovici.

„Strategia de reformă pentru perioada 2016–2020 prevedea, în etapa a doua, reorganizarea administrativ-teritorială. Totuși, această etapă nu a fost realizată, din cauza lipsei de claritate: câte primării ar trebui să rămână, ce rol ar avea raioanele, cum ar fi structurat noul sistem. Rezultatul a fost unul negativ – doar 40% din acțiunile prevăzute au fost implementate, iar în cazul strategiei naționale de descentralizare procentul a fost de circa 50%. Această inacțiune a transmis un semnal prost către administrația publică locală: politicul nu își onorează angajamentele. Când a fost elaborată Strategia 2023–2030, mulți primari au privit cu scepticism asumarea unei reforme administrativ-teritoriale. Deși toate guvernările au declarat că reforma este necesară, niciuna nu a dus-o la capăt. Actuala guvernare merită apreciată pentru că își asumă acest proces, dar semnalele anterioare au creat neîncredere.”

Palihovici a subliniat faptul că Guvernul nu a spus lucrurile tranșant: nu există un calendar clar pentru amalgamarea voluntară și normativă. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe jumătăți de măsură. Ea are nevoie de un calendar ferm, de mecanisme clare și de consultare reală. Lipsa de tranșanță a guvernării actuale riscă să transforme amalgamarea într-un proces grăbit, generând nemulțumiri sociale. R. Moldova are nevoie de o reformă etapizată, legitimă și adaptată realităților locale, pentru ca cetățenii să simtă că statul lucrează cu ei, nu împotriva lor.”

Sergiu Palihovici a specificat că RAFI nu este un punct de vedere personal, ci o alegere logică între ceea ce ar fi ideal și ceea ce este realist de implementat acum.

Propunerea de politică publică „Reforma Administrativ Funcțională Integrată” prevede:

 Eficiență vs. democrație participativă – reforma nu trebuie să sacrifice democrația locală pentru o eficiență nedovedită.

 Coeziune vs. suportabilitate – accentul cade pe coeziunea socială (majoritatea de 50+1), nu pe suportabilitatea politică (limita până la care populația acceptă schimbări).

 Descentralizarea financiară – precondiția de bază pentru reformă. Fără autonomie fiscală, reorganizarea teritorială devine incompletă.

 Proces continuu și adaptiv – reforma nu se termină într-un ciclu electoral, ci este integrată, etapizată și capabilă să corecteze greșelile.

 Abordare individualizată – fiecare caz trebuie analizat separat, pentru a găsi soluția potrivită.

De asemenea, propunerea reprezentanților mediului academic prevede și dezvoltarea cooperării intercomunitare, un instrument total neglijat. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi redusă la comasarea primăriilor. Ea trebuie să includă instrumente democratice și flexibile, precum cooperarea intercomunitară. Acest mecanism, neglijat până acum, ar putea transforma reforma dintr-un proces impus într-un proces acceptat, legitim și sustenabil. R. Moldova are nevoie de o reformă vizionară, care să facă legătura între delimitarea administrativă și coeziunea socială.”