10 Mai 2026 — Primăria și autoritățile locale sunt instituții fundamentale ale statului de drept, cu roluri complexe – sociale, culturale, educaționale și identitare – care nu pot fi reduse la simpla logică economică.

„Administrația publică locală nu poate fi redusă la rolul unui simplu „SRL” care trebuie să producă venituri. Primăria joacă un rol mult mai profund și complex în viața unei comunități: ea este spațiul unde se coagulează coeziunea socială, cultura, tradițiile și legătura directă dintre cetățeni și autorități. Tocmai această legătură este fundamentul democrației locale și al stabilității sociale. A trata primăriile ca pe niște entități comerciale este o greșeală majoră, care riscă să demoleze fundamentele societății și să submineze democrația locală, cu consecințe grave asupra întregului sistem democratic.”

Declarațiile au fost făcute de către directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, în cadrul dezbaterilor organizate de agenția de presă IPN privind reforma administrației publice locale.

Viorel Furdui a subliniat că există un consens asupra necesității reformei. Diferențele apar însă în ceea ce privește modul de implementare și direcția în care trebuie să se îndrepte această reformă.

„Primarul de Sireți, Leonid Boaghi, a adus în discuție un aspect esențial – coeziunea socială, adică participarea cetățenilor și legătura lor directă cu administrația locală. În România, de exemplu, nu am văzut ca oamenii să contribuie din buzunarul lor la reparația drumurilor, la apeduct, canalizare etc. Asemenea practici se întâlnesc doar la noi și reprezintă ceva extraordinar”, a menționat acesta.

„Anume coeziunea socială ne-a permis, chiar și în situații foarte complicate, să găsim soluții la probleme majore. Atunci când comunitatea este unită, oamenii contribuie din bugetul personal la diverse proiecte, iar alte aspecte devin secundare. În asemenea condiții, există răbdarea de a aștepta vremuri mai bune, pentru că există încredere și solidaritate.”

Directorul executiv al CALM a atras atenția asupra faptului că procesul de reformă este ireversibil.

„Însă riscul major este ca, dacă nu vom asigura ceea ce promitem, dezvoltare și perspectivă în localități, să obținem efecte contrare. Experiența altor țări, precum Țările Baltice, Georgia sau state din Balcani, arată că acolo unde s-au făcut reforme radicale, peste noapte, nu doar că problemele nu au fost rezolvate, dar au fost accentuate. În loc să fie încetinită, depopularea s-a accelerat, iar comunitățile au pierdut timp prețios pentru a crea condiții și a oferi oamenilor o perspectivă reală. Acesta este pericolul pe care trebuie să îl evităm: să nu transformăm reforma într-un proces care, în loc să aducă dezvoltare, să grăbească degradarea și să rupă legătura vitală dintre cetățeni și administrația locală.”

Viorel Furdui a amintit că în ultimii zece ani, cu implicarea tuturor membrilor CALM, s-au produs schimbări importante: s-au îmbunătățit mecanismele de finanțare, au apărut programe de stat, iar factorii politici au înțeles că trebuie să acorde mai multă atenție comunităților locale.

„Acum 15 ani, când reveneai cu avionul dintr-o deplasare, Republica Moldova era complet întunecată. În România și alte țări era lumină, dar la noi se vedea doar o pată neagră în formă de hartă. Astăzi, în aproape toate localitățile au apărut drumuri asfaltate, iluminat stradal, iar lucrurile s-au schimbat vizibil. Totuși, există temerea că în loc să consolidăm aceste progrese, reforma ar putea să le pună sub semnul întrebării. E mult mai ușor să dărâmi un sistem deja creat decât să-l consolidezi”, a avertizat directorul executiv al CALM.